Articole

Malaxorul de august

■ Am primit la redacție: „Cumpăna științei. Viitorul contează” de Mihai Nadin, Editura Spandugino, 2022. „Un corpuscul a îngenuncheat o civilizație care își atribuie meritul unor realizări spectaculoase – de la energia atomică la explorarea spațiului și multe, multe altele. Cu toate acestea, studiile privind înțelegerea virusului sunt dezolante. Motivul este relativ clar: virusul SARS-CoV-2 și pandemia aparțin unei crize mai ample – o criză de viziune numită CoVID. Înțelegerea acestei situații creează posibilitatea unei revoluții în gândire. Este ceea ce sugerează și titlul acestui volum: Cumpăna științei. Prin subtitlul Viitorul contează este exprimată răspunderea pe care o avem pentru destinul omenirii. În complementaritate cu determinismul, care influențează acțiunile reactive, acțiunile anticipative se sustrag cauzalității restrictive a determinismului. Viața este un act de creare și de re-creare. Ceea ce e viu își are izvorul în viață. (…) Reacția la crize este infinit mai scumpă decât prevenirea lor. În plus, subminează sustenabilitate omenirii. Această evaluare privește atât domeniul sănătății omului, cât și domeniul sănătății societății umane”.

■ De reținut: Lucian Blaga, „Avram Iancu. Dramă. 1934”, Ediție îngrijită, Prefață și Dosar critic de Mircea Popa, proiect editorial apărut la 150 de ani de la moartea lui Avram Iancu, sub egida Primăriei și Consiliului Local al Municipiului Sebeș și al Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, Editura „Școala Ardeleană”, 2022. Mircea Popa: „Piesa lui Blaga a fost socotită un eveniment de maximă importanță în dramaturgia noastră. Alegându-l drept personaj pe cel mai iubit și mai venerat erou al poporului român din Transilvania, Blaga a reușit să surprindă sensul istoric al luptei pentru libertate și neatârnare, făcând din citadela Munților Apuseni un adevărat stat românesc, condus de un lider providențial care întruchipa așteptarea de secole a poporului împilat. Tocmai de aceea i s-a acordat și sensul mitologic al trimisului de dincolo de timp. Acest rol justițiar eroul nostru l-a înțeles mai bine ca alții, intuind sosirea sorocului mult așteptat. Luând în propriile mâini destinul istoric al neamului său, Avram Iancu a făcut istorie și a înscris momentul acesta în răbojul eternității. În vecia Munților Apuseni, numele său a rămas scrijelit cu litere majuscule”.

■ Pe prima pagină a numărului din iulie curent al revistei „Orizont” un text de H.-R. Patapievici, „Despre credința unora dintre noi în adevărul marxismului”, din care citez: „ E limpede, deci, că nu marxismul în sine este adevărat: adevărate sunt relele lumii, iar el este creditat cu acest adevăr, pentru că le critică – ca și când adecvarea sa la realitate ar fi echivalentă cu faptul că există răutate în lume, iar adevărul său pozitiv ar decurge din inflexibilitatea criticii sale negative. La rigoare, am putea spune că dacă lumea ar fi integral bună, atunci toată lumea, dacă n-ar mai fi orbită de existența răului, ar putea vedea că marxismul e fals: dar lumea nefiind integral bună, iar oamenii fiind întărâtați de existența răului, atunci critica făcută de marxism lumii, deoarece e și nimicitoare și complet lipsită de scrupule, pare să fie măcar parțial adevărată. Însă, în mod evident, cel puțin din punctul de vedere al logicii, nu există nicio legătură între capacitatea marxismului de a critica și adevărul său pozitiv. Capacitatea de a nega sau nimici nu dovedește vreo capacitate pozitivă de afirmare sau construcție”. Două mirări aici. Mai există printre români un contingent consistent de marxiști? Oare este posibilă dezideologizarea (politică) a lumii contemporane?

(D.S.)

„Animal fragil”, Dan Stanca, Editura Junimea, Iași, 2022. „Microromanul Animal fragil este, dacă se poate spune așa, un omagiu adus memoriei lui Dante Alighieri la șapte secole de la moarte. În lumea noastră blazată și sceptică, mai sunt oameni care cred în miracolul Evului Mediu. Ei, însă, nu au șanse de supraviețuire și se lasă mestecați de fălcile monstrului contemporan. Ca întotdeauna, prin același compus de mistică și abjecție, Dan Stanca vrea să găsească drumul spre lumină. Lui nu-i plac autostrăzile și căile rectilinii, ci încolăcirile care sugrumă. El știe că dorul de rai al oamenilor nu înseamnă doar mireasma florilor și cântecul păsărilor, ci mai ales șuierul șerpilor. Căci acolo unde-i șarpe e și mister…”  (text coperta patru)

Revista „Poezia”, la 100 de numere. „Acum, când revista de cultură poetică Poezia a străbătut o sută de anotimpuri, e vremea să povestim în scurt etapele nașterii și perpetuării unei publicații care are ca unică țintă fenomenul liric național și internațional, cu afirmarea, în principal, a celui contemporan. (…) Voi descrie în scurt structura stabilizată a revistei. Se deschide cu articolul la temă, ce-mi aparține, urmează un interviu cu un autor român și/sau străin; poeme ale poeților români, în care avem o subrubrică, tineri autori, apoi pagini inedite, poezii de ieri pentru azi, arte poetice la români, traduceri din lirica autohtonă, biblioteca haiku, poeți străini în haină românească, articole la temă, eseuri asupra creației, cronici și recenzii, însemnări, paginile aforismului, prima verba și, la final, o poezie de M. Eminescu.” (Cassian Maria Spiridon)

„Scriptor”, anul VIII, nr. 7-8 (91-92), iulie-august 2022. Punctăm apariția unui alt număr de excepție al revistei Scriptor, care își dovedește și acum valoarea prin aspectul grafic și de conținut din paginile sale. Și în acest număr sunt promovați autori români contemporani, fie prin publicarea unor fragmente din operele proprii, fie prin cronici și recenzii scrise despre acestea, dăruind cititorilor o mare bogăție culturală și informațională.

(C.Ș.C.)

■ De la Suceava am primit la redacție două romane istorice și un volum de eseuri semnate de scriitorul Andrei Breabăn și care fac parte din seria de cărți consacrate marelui voievod Ștefan cel Mare și Sfânt al Moldovei. În „Visul Măriei Sale”, volum apărut la Editura Timpul din Iași, în 2021, Andrei Breabăn se oprește „asupra unor ani neacoperiți la nivel de documente. E vorba despre o etapă pregătitoare pentru momentul crucial, când tânărul prinț moldav se apropie, în etape minuțios gândite, de tronul tatălui său”, a arătat unul dintre cei trei prefațatori ai cărții, Constantin Dram, membru al filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din România. În opinia istoricului Cezar Dobre, scriitorul sucevean „ne arată nu numai o cercetare istorică de excepție, dar și o dragoste nemărginită față de istoria Moldovei – care pare a face parte integrată din ființa sa, pe care pot să-l numesc fără a exagera, «demn urmaș al lui Ștefan cel Mare»”. Următoarele cărți din ciclul ştefanian, „Castelul de pe Nistru” (Editura Timpul, 2022) și „Din vremea lui Ştefan Vodă” (Editura Bogdania, 2022), beneficiază de o prefață semnată de Ioan Holban, scriitor, critic și filolog, membru al Uniunii Scriitorilor din România. „Andrei Breabăn scrie un roman de reconstituire istorică, fără lungimi eseistice excesive și «expozeuri» istorice prețioase, într-o formulă pe gustul cititorului de azi, dar, în același timp, «Visul Măriei Sale» și «Castelul de pe Nistru» sunt construite pe trama unor romane «de aventuri», mai exact de «capă și spadă»”, a susținut Ioan Holban. Structurat în două capitole, „Despre fapte și întâmplări adevărate” și „Ștefan cel Mare și Sfânt în viziunea populară”, volumul „Din vremea lui Ştefan Vodă” cuprinde eseuri inspirate din legendele despre marele voievod și din evenimentele marcante din istoria zbuciumată a Moldovei. „Andrei Breabăn primeşte «umbrele trecutului», cu care tăifăsuiește, având, alături, certitudinile istoricului şi, înlăuntru, forţa imaginarului unui prozator cu totul remarcabil”, a apreciat Ioan Holban.

■ La Editura Panfilius din Iași a văzut lumina tiparului volumul „Acasă, la cei plecați… Cele mai frumoase reportaje” semnat de Mihai Barbu. Volumul a fost editat de revista de cultură „Argeș” și Centrul Cultural Pitești și face parte din colecția „Cărțile revistei Argeș”, inițiată și îngrijită de Simona Fusaru. Reportajele literare din această carte au apărut, inițial, în paginile revistei piteștene în perioada 2012-2021. Scriitorul, profesorul și jurnalistul Mihai Barbu este colaborator permanent al revistei „Argeș” și membru al Filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România. „Cine citeşte toate reportajele literare ale lui Mihai Barbu rămâne cu impresia copleşitoare că tocmai a intrat într-o enciclopedie. Bogăţie de idei, locuri, oameni de azi şi de ieri, întâmplări de-a mirările, istorie şi trăire de azi, dar nimic tern şi rece ca-n enciclopediile oficiale, ci într-un stil suplu, pseudouşor, care cucerește pe cititor de la primele rânduri. O enciclopedie spectacol, am putea trage concluzia”, a apreciat prozatorul și publicistul Dumitru Augustin Doman, fost redactor-șef al revistei de cultură „Argeș”.

■ Al doilea număr din 2022 al revistei trimestriale „Cronograf” se deschide cu editorialul „Marțafoi și coțofene” semnat de redactorul-șef Robert Laszlo, despre regresia civilizației și răsturnarea valorilor din România zilelor noastre. Constantin Cubleșan comentează antologia „Închisoarea de crini” semnată de Ileana Urcan, Ion Popescu-Brădiceni prezintă „Integrala poemelor” de Ana Blandiana, Constantin Miu scrie despre iubirile paralele din romanul lui Mircea Eliade, „Nuntă în cer”, iar Nicolae Oprea publică un studiu despre poetul și eseistul interbelic Ion Pillat. Semnează versuri în publicația editată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare: Ana Herța, Ioana Sandu, Giuseppe Masavo, Mihai Posada, Raul Constantinescu, Victor Țarină și Florina Juncu.

■ Revista „Convorbiri literare” publică în numărul din august 2022 un interesant documentar dedicat expoziției Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, „Dușmance ale poporului”, deschisă în spațiul expozițional al Memorialului Sighet din București și care tratează tema femeii în închisorile politice din Gulagul românesc. „Expoziția cuprinde imaginile-portret a 71 de femei întemnițate, fiecare cu fotografii reprezentative și prezentări edificatoare”, scrie Ioana Diaconescu. Printre deținutele politice prezentate în expoziția concepută de Ana Blandiana și Virginia Ion se numără și Arlette Coposu, soția liderului țărănist sălăjean Corneliu Coposu. În revista ieşeană semnează cronici literare: Cristian Livescu la volumul de poezii al lui Ion Apostu, „Iubiri şi anotimpuri”, Constantin Dram la culegerea de panseuri „Grăunte de cristal” de Felician Pop, Mihaela Grădinariu la romanul semnat de Mircea Aanei, „Mama fetiței din flori”, iar eseistul Constantin Coroiu realizează profilul lui Marin Preda la 100 de ani de la nașterea creatorului Moromeților. Sunt publicate și două interviuri în memoriam: un dialog inedit cu regretatul scriitor Nicolae Dabija, realizat de Ognean Stamboliev, traducător din Bulgaria, respectiv un dialog realizat de jurnalista Crisula Ștefănescu cu pictoriţa Ioana Celibidache.

(A.-B.K.)

Număr aniversar al revistei „Hepehupa”. A apărut numărul 1/2022 al revistei de cultură în limba maghiară „Hepehupa”. Numărul este deschis de redactorul-șef Vicsai Zsolt, care în articolul „Aniversare de 20 de ani” marchează împlinirea a 20 de ani de la prima apariţie a revistei. În articolul respectiv este inclus și mesajul managerului Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Daniel Săuca. „Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și, înainte, Centrul de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Sălaj, instituții ale Consiliului Județean Sălaj, au sprijinit, în diverse forme, de la început, apariția revistei de cultură în limba maghiară «Hepehupa». Revista și-a dovedit cu prisosință necesitatea, fiind nu numai o tribună a oamenilor de cultură maghiari din Sălaj și din Transilvania, dar și din Ungaria și din alte țări, cât și o punte de legături culturale între români și maghiari. Destui scriitori români au apărut în «Hepehupa», pornind și de la Festivalul internaţional «Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza» și antologia bilingvă omonimă editată de «Caiete Silvane» și de la alte antologii ce au precedat apariția volumelor amintite. Vom sprijini în continuare «Hepehupa», dezvoltarea ei, și pentru că, în opinia noastră, Sălajul merită să aibă două reviste de cultură reprezentative: «Caiete Silvane», în limba română și «Hepehupa», în limba maghiară. Desigur, provocările nu încetează, mai ales după pârjolul pandemic, dar, împreună, credem că vom putea face față greutăților de tot felul. S-a demonstrat că cei care cred în cultură pot fi mai buni, mai aproape de semenii lor și capabili să construiască un viitor fără problemele trecutului. Felicitări tuturor celor care s-au ocupat de apariția publicației până acum! Succes pe mai departe!” a transmis Daniel Săuca revistei de cultură în limba maghiară.

Din cuprinsul numărului: versuri de Pethő Loránd, Tőke-Repkő Ágnes, Vicsai Zsolt, Müller Dezső, Antal András, Tóth Gabriella Judit, Palkó Hanna, Nagy Stefánia, Módi Izabella, Țurcanu Jázmin Antónia, Módi Wendy, Péntek Balázs; poezii de la concursul sprijinit de Asociaţia Culturală Tövishát, „Tollforgatók”; un nou episod din drama inspirată de anturajul cuplului dictatorial Elena și Nicolae Ceaușescu, semnată de pastorul-jurnalist din Salonta, Fábián Tibor; proză scurtă de Veres Piroska și Szilveszter Andrea; nuvelă biografică de Szilágyi Ferenc Hubart; studii de istorie de Zsigmond Attila și Murádin János Kristóf. Profesorul László László prezintă volumul scris de Marin Pop și Daniel-Victor Săbăceag: „Colectivizarea agriculturii în Sălaj. Contribuții documentare (1949-1962)”; Kapitán Zoltán scrie despre Festivalul Cărţii Maghiare Clujene iar Vicsai Zsolt publică un reportaj despre începuturile revistei „Hepehupa”. Mai sunt incluse și interviuri: Tóth Sándor, fost director adjunct al Liceului Pedagogic „Gheorghe Şincai” din Zalău, dialoghează cu profesoara Kovács Tünde, iar Lucza Lukács din Crasna, specialist în turism, răspunde întrebărilor lui Vicsai Zsolt. Numărul este ilustrat cu lucrările profesoarei Adorjan Ilona, artist plastic din Zalău.

„Hepehupa”, revistă de cultură în limba maghiară, este editată de tipografia Color Print din Zalău (director Major István) și apare cu sprijinul Consiliului Județean Sălaj și Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, UDMR Sălaj și Fundației „Communitas”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.