■ Încet, foarte încet – Lassan, nagyon lassan. Volumul de poezii „Încet, foarte încet”, al lui Daniel Săuca, apărut în anul 2022 la Editura Școala Ardeleană, a fost publicat în limba maghiară la Editura AB Art din Ungaria. Inițiativa le aparține poeților Balázs F. Attila, Halmosi Sándor și Pethő Lorand, cel din urmă realizând și traducerea. Ilustrațiile de pe copertă și din interior au fost realizate de Elena Ilash.„Lassan, nagyon lassan”, de Daniel Săuca, va apărea în curând în librării.
■ Nostalgii, de Sandu Frunză, Editura Neuma, 2024. „Sandu Frunză, mai cunoscut cititorilor pentru studiile sale filosofice, se află cu prezentul volum, Nostalgii, la al treilea volum de versuri. Scrie versuri cu un entuziasm neașteptat, alternând visul neo-romantic cu iubirea pasională, totală. Cele mai multe versuri păstrează această ardență erotică, prin care lumea i se descoperă mai bogată în sensuri și secrete. O aură de început mirabil plutește deasupra lucrurilor. «Lumina ascunsă în sufletul anonim al lumii» răsplătește căutările sale poetice generoase.” (Adrian Popescu)
■ Coșul zilnic, de Mihai Pascaru, Editura Limes, 2024. „Sarcasmul lui Mihai Pascaru nu e unul vocal, comentariul fiind îndeobște făcut cu moderație, fără pandalii, inflamări și judecăți apodictice, cu aerul unei treceri în revistă lăsate să vorbească de la sine, a unui simplu act de constatare plin de amărăciune și dezabuzare. Nu înseamnă însă de aici că avem cumva de-a face cu vreun resemnat.” (Emil Lungeanu)
■ Poeta Clelia Ifrim a publicat recent (în 2024), două cărți cu același titlu, „Mieii lui Abel”. Ambele bilingve, una română-engleză și cealaltă română-franceză. „The Lambs of Abel” a apărut la Editura „Cișmigiu books”, iar cealaltă, „Les Agneaux D’Abel”, a apărut la Limes. „Și lirica poetei noastre oprește timpul, la fel precum marea doamnă a poeziei germane, Hilde Domin, a spus: «Momente de Libertate».” (Christian W. Schenk) „De la primul vers, poezia Cleliei Ifrim deschide ferestre, spre interiorul ființelor și al naturii, pentru «a fac(e) pentru ele / alfabetare de pământ / și (a) scri(e) în limba lor, / și eu am fost aici!» Mărturia scurtă, dar lină și puternică în același timp, este aceea a unei călătorii inițiatice și mistice în ținuturile «rădăcinilor». Aceste ferestre sunt, de asemenea, tot atât de multe punți către exteriorul ceresc, încât este important ca cititorul să-l exploreze cu evlavie.” (Gabrielle Danoux)
(C.Ș.C.)
■ În numărul 115-116/iulie-august 2024 al revistei ieșene „Scriptor” sunt publicate articole care sunt pe gustul iubitorilor de istorie. Gheorghe Cliveti (istoric, membru corespondent al Academiei Române) scrie despre reflectarea în istoriografie a contribuțiilor lui Simion Bărnuțiu și Avram Iancu la Revoluția română de la 1848-1849, punând accentul pe tema caracterului național și, implicit, unitar al Revoluției din Transilvania. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, scrie despre „La Paști”, poezie aproape uitată de George Coșbuc. Scriitorul și publicistul Vasile Iancu recomandă antologia de studii „România interbelică. Modernizare politico-constituțională și discurs național”, apărută la Editura Polirom, în coordonarea profesorilor Sorin Radu și Oliver Jens Schmitt. Ala Sainenco, managerul „Memorialului Eminescu” din Ipoteşti, prezintă inițiativele de constituire a unui muzeu în casa în care a trăit marele poet Mihai Eminescu.
■ În noul număr al revistei de cultură și atitudine „Cronograf”, nr. 2 (34)/iunie 2024, sunt publicate comentarii literare. Ionel Popa scrie despre romanul lui Radu Ciobanu, „Treptele Diotimei”, Ştefan Vida Marinescu despre „Al. Macedonski – maladiile eului poetic”, volum de eseuri semnat de George Vulturescu, iar Loredana Știrbu scrie despre culegerea de haiku & senryu, bilingvă, română-engleză, de Vasile Conioși Mesteșanu, „Cireși în floare/Cheery Trees in Bloom”. Revista „Cronograf” este publicația trimestrială a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare.
■ La Editura Placebo din Brăila a văzut lumina tiparului romanul „Cămașa de forță”. Autorul, Aurel Pop, alias Paul Strepol, este originar din satul sălăjean Domnin. „Colectivizarea agriculturii i-a lăsat fără mijloace de existență. Sclavi pe propriul pământ, hoți pe propriul pământ. Niciunul nu s-a mai trezit, de atunci, pe la orele 3-4, în zori, ca să meargă la câmp. …Pentru ca poporul să fie conștient, bun și ascultător, partidul finanța mai multe armate. Apărarea, miliția, securitatea, activiștii, turnătorii, sindicatele, uniunea scriitorilor, cenzura, biserica… După lunga judecată a celui mai fițos tovarăș, membru de partid de la întemeiere, trecut prin închisorile vechiului regim, ilegalist și intelectual de tradiție; încheiată cu demascarea, condamnarea și executarea lui, se cam săturaseră cu toții de atâtea hâre politice. Partidul comunist era singurul patron, din anul 1948; iar din anul 1961 rămăsese unicul chiabur, vorba Tovarășului Dej. Venise momentul să se bucure și ei de traiul îndestulat, dus înainte numai de dușmanul de clasă”, fragment din textul de pe coperta a IV-a a volumului inspirat de evenimentele petrecute în urmă cu 50 ani, în Domnin.
■ Editura Muzeului Literaturii Române continuă reeditarea studiilor și articolelor publicate de criticul, istoricul literar, poetul și prozatorul Dumitru Micu, de origine din Bârsa, județul Sălaj. „Cu câteva luni înainte de a trece la cele veșnice, criticul și istoricul literar Dumitru Micu (1928-2018) asambla un nou volum al seriei «Studii, eseuri, articole», pe care o concepuse în 2011. «Jurnal târziu de lectură» reprezintă o completare inedită a ciclului, recuperată în toamna anului 2022 din arhiva fostului profesor al Facultății de Litere bucureștene, pe baza unei schițe de sumar. Majoritatea textelor reunite de autor în acest volum datează din ultima decadă a vieții. Sunt, preponderent, cronici, în care Dumitru Micu scrutează cărți de poezie, proză, eseistică, memorialistică, jurnale, studii monografice, sinteze, documentare de istorie literară”, precizează Alexandru Dumitru, editorul științific al seriei „Studii, eseuri, articole”.
■ Am primit la redacție două cărți de la Editura Junimea din Iași: „Solomon Marcus și limba perfectă” de Cassian Maria Spiridon și „Istorii corecte politic” de Dan Darie.
Volumul semnat de Cassian Maria Spiridon, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi și director al revistei „Convorbiri Literare”, este dedicat academicianului și matematicianului iubitor de poezie Solomon Marcus (1925-2016). „Vorbind despre transcendenţă ca paradigmă universală, Solomon Marcus, în «Convorbiri literare» nr. 2, februarie 2014, atenţionează asupra nevoii de transcendenţă ce ne defineşte ca oameni şi, apelând la etimologia lui trans cu al său dincolo, urmat de scand-o/ -um/-ere – a te sui, a te urca, a te căţăra –, ne întoarce la copilărie şi la dorinţa permanentă a copilului de a se căţăra, de a urca – o ambiţie ce trebuie cultivată şi îndrumată. Solomon Marcus este un îndrumător, unul dintre puţinii cunoscători ai limbii perfecte”, a precizat Cassian Maria Spiridon.
Volumul jurnalistului de la „Cațavencii”, Dan Darie, cuprinde texte satirice în care personaje istorice precum Alexandru cel Mare, Decebal, Traian, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul ș.a. trec prin chinurile obsesiilor ideologice actuale. „În viața de toate zilele Dan Darie e un tip cât se poate de politicos, chiar prevenitor, dar care nu înghite corectitudinea politică. I se pare ipocrită și croită până la absurd după patul lui Procust, cel în care, dacă nu încapi, ți se taie țurloaiele. Așa că în scris tratează cu umorul acid al satiricilor absurditățile acestei corectitudini. Cu aceeași aciditate scrie și despre monștrii sacri ai istoriei, cei îmbălsămați în laude, readucându-i la firești dimensiuni, cu bune și cu rele, ceea ce spiritelor pioase li se pare scandalos. Cine îl citește pe Dan în «Cațavencii» se va bucura să-i vadă șarjele adunate în carte. Aici schițele lui corozive se luminează unele pe altele, ca în minunățiile dintr-un caleidoscop. Iar cine îl descoperă de-abia acum va avea surpriza întâlnirii cu un scriitor al cărui umor special și excelență stilistică îl impun încă de la debutul în volum”, a apreciat publicistul Cristian Teodorescu.
(A.-B.K.)
+ There are no comments
Add yours