Jurnal de călătorie (1821-1822) (II)

Estimated read time 10 min read

– fragmente –

14 aprilie

Am pornit la orele 2 de după-masă, pe vaporul Sovereigne. Colloredo a sosit azi dimineață, în chip de curier, împreună cu Mühlbauer. Ne-am îmbarcat împreună. Vânt foarte bun, mare liniștită. A durat trei ore ca să ajungem la Dover. N-aș afirma că Anglia ne-a întâmpinat cu o priveliște frumoasă. Țărmul abrupt, alb ca creta, silueta brun-fumurie a castelului Dover, ascunse de ceața deasă formează o imagine sumbră. Ne-am cazat și am dormit la Ship Inn. 

Căluț englez (wikipedia)

15 aprilie

[Am pornit] dimineață la 9 și [am ajuns] în Londra seara, la 6. Drumul, oamenii, aerul, copacii, iarba sunt atât de diferite față de cele din alte părți, încât nu permit nicio comparație. Toate, în felul lor, sunt unice. Înfățișarea plăcută, spiritul econom și bunul gust nu pot fi comparate [cu cele din alte țări].

Am tras la Morins Hotel, Duke Street, Manchester Square. Nu pot spune cât de bucuros am fost, pentru că aici am găsit o scrisoare de la mama mea. E prima [care a ajuns la mine] de când am părăsit Viena.

16 aprilie

M-am dus împreună cu [medicul veterinar] Sahländer să văd caii trimiși țarului rus. Armăsari și iepe. Nu valorează cine știe cât. [Urmează descrierea cailor.]

În Saint James și în Hyde Park, găsești o infinitate de trăsuri și de bidivii. În numai cinci minute, se pot admira atâtea „equipage” frumoase, alcătuite cu gust, câte zărești abia într-un an în Viena. Dar, în ciuda numărului mare, trăpași cu adevărat buni, cai de excepție, nu prea se găsesc.

17 aprilie

Am fost la Colloredo și la Weatherley, [apoi] am umblat prin oraș cu Mühlbauer și Gerits. De la Westminster Bridge ne-am dus cu barca la foarte frumosul Iron Bridge. Am vizitat sala parlamentului (House of Lords) și Westminster Halle. În biserica Westminster, acest loc sfânt destinat recunoașterii gloriei de către națiune, [aflându-mă] printre rămășițele venerate ale atâtor oameni importanți, m-am simțit tulburat și, totodată, m-am entuziasmat. Dar am dispus de prea puțin timp ca să văd tot.

18 aprilie

Am petrecut acasă aproape întreaga zi, citind sau muncind. Mr. Weatherley mi-a pregătit o scrisoare de recomandare pentru „studgroom”-ul [grăjdarul-șef] lui Mr. Wilson, din Bildeston, unde voi ajunge din Newmarket.

19 aprilie

Széchenyi rămâne aici, reținut în parte de afaceri, într-altă parte de distracțiile sale. El este binecunoscut aici și este primit în toate casele de seamă. Eu voi merge singur-singurel, e prima oară când voi fi doar eu, fără vreun servitor sau vreo cunoștință. Nu este deloc ușor să călătorești într-o lume cu totul străină, cunoscând prea puțin obiceiurile, iar limba deloc. Când am plecat din Viena, am crezut că știu un pic de engleză. Am fost cumplit de dezamăgit în momentul când am ajuns în această țară. Am priceput doar un cuvânt dintr-o sută, iar când am vorbit eu, nimeni nu m-a înțeles. Acum am început să prind câte ceva, dar tot merge încă foarte greu.

Am stabilit că, venind și Gerits, vom merge împreună în Newmarket. A rezervat două locuri în „stage coach” și m-a anunțat că plecarea va fi la orele 7. Deși am întârziat foarte puțin până să ajung în Charing Cross, am ajuns după plecarea „deligence” [diligenței]. M-am înfuriat din cauza întârzierii prostești, am pornit cu „fiacker”-ul în urmărirea ei și am ajuns-o din urmă în Epping, dar, din cauza lentorii mele a trebuit să plătesc 3 lire și 4 șilingi în loc de 12 șilingi. Am achitat cu dragă inimă costul învățăturii de minte, numai să fie cu folos [în viitor].

Am trecut prin Harlow și Hockering, pe lângă preafrumosul parc din Saffron Walden. [Ca să-l întâlnim] pe Lord Braybrooke, ne-am dus la Bournebridge, unde am schimbat caii pentru ultima oară, astfel că la 2 și jumătate am ajuns la Newmarket. Am călătorit „outside”, pe bancheta exterioară din spate. M-am cazat la White Hart Inn.

I-am înmânat „training groom”-ului [antrenorului] lui Mr. Henry Edwards, recomandarea lui Lomley. Eu însumi m-am prezentat ca fratele contelui Széchenyi și, pe cât a fost posibil, m-am străduit să arăt ca un domn. M-a primit foarte bine, și-a prezentat caii, m-a condus la taică-său, unde l-am văzut pe Antar, un armăsar murg. Foarte frumos, dar cu picioare subțiri, lungi și frânte.

Seara, la 7, am luat cina la Rutland›s Arms.

20 și 21 aprilie

Împreună cu Edwards și Mr. Walker, am mers călare pe „training ground” [terenul de antrenament]. [Urmează descrierea cailor.]

22 aprilie

Dis-de-dimineață, la orele 5, am galopat grăbit să urmăresc antrenamentul și primul om întâlnit a fost Széchenyi, [în față] la Rutland›s Arms, care tocmai sosise împreună cu Sahländer. Neașteptata întâlnire m-a bucurat nespus de mult. Deci singurătatea mea n-a fost chiar atât de îndelungată. Dar sunt mulțumit cum m-am descurcat: am venit aici fără ca să înțeleg limba și vorbind-o foarte puțin, fără niciun cunoscut, doar cu scrisoarea lui Lomley către Edwards și totuși am cunoscut mulți oameni și am văzut mulți cai într-un interval foarte scurt de timp. Nu-i deloc de ignorat faptul că am găsit o modalitate de a vizita grajdurile și de a urmări antrenamentul, pentru că este un noroc de care au avut parte foarte puțini străini. Sunt spații închise accesului englezilor de rând, ba chiar și moșierilor. Knobelsdorf a considerat imposibilă pătrunderea în „sanctuarium”.

Cursa de cai a început la ora 1. Dar, cu mult înaintea startului, s-au adunat caleștile, călăreții, pietonii. Am putut vedea cele mai elegante trăsuri (Poste Chaise, Landolet, Gig, Caricle, Tilbury etc.), aranjate cochet, cu bun gust, despre care se poate povesti și o mulțime de cai frumoși. Dar am văzut și „mâțe tigrate”, mârțoage [cu coastele ieșite în afară], precum au mocanii care vând site sau măcelarii din Cluj. Caii de curse au fost scoși acoperiți în întregime cu pături și duși în sectorul cu boxe înguste, unde au fost înșeuați și pregătiți. Eu am umblat mai tot timpul cu Széchenyi și Tattersall, iar cu ajutorul celui din urmă ne-au lăsat să intrăm și în zona menționată.

Nu există o priveliște mai frumoasă decât cea a acestor cai înainte de start. Fiecare fibră respiră sprinteneală, sănătate curată, nicidecum o impulsionare forțată, cum mulți își închipuie, ci o stare de excelență, caracterizată de forță și vivacitate. [Nici vorbă că unii cai ar fi dopați. A petrecut restul zilei cu examinarea concurenților.]

27 aprilie

Întrecerile au continuat până ieri. Urmărirea și examinarea cailor, punerea întrebărilor m-au acaparat într-atât, încât n-am ajuns să-mi și notez ceva. Mulțimea de concepte noi, prea puțin cunoscute, din categorii atât de diferite, mi s-au aglomerat în cap și, cât va dura sursa de vânzoleală, nici vorbă să le ordonez.

Aici, scopul meu principal este: achiziționarea de cai, lămurirea lucrurilor legate de cursele de cai, creșterea cabalinelor și îngrijirea animalelor destinate altor activități. Sunt domenii diferite pe care nu le pot cuprinde simultan, de aceea mi-am îndreptat atenția doar către primul, pe care acum îl socotesc prioritar. Pe cele adiacente le voi examina și desluși mai târziu. Pentru a cumpăra cai, trebuie neapărat să vedem cât mai mulți. În ultimele zile, aceasta a fost principala noastră preocupare, împreună cu Széchenyi. Deja am cunoscut o mulțime. Sunt puțini cei potriviți scopurilor noastre. Cei mai buni nu sunt de vânzare sau sunt incredibil de scumpi. Mulți prezintă excrescențe osoase. Nu pot afirma că englezilor le pasă. E adevărat, nu provoacă niciun șchiopătat, nu-i interesează la caii de curse, dar se despart cu ușurință de ei, ceea ce determină o diferență semnificativă de preț.

Am trecut de vreo două ori pe la Marshall, pictorul de cai. Reprezentările lui Rubens, Bourbon, Selim, Canon-Ball par reale, vii. N-am văzut pe nimeni mai priceput în acest domeniu. [A discutat cu Tattersall principiile de ameliorare a raselor de câini sau de cai.]

L-am examinat pe Shreckhor de la Mr. Ramsbottom și mai că l-am găsit pe pofta noastră. [Urmează descrierea cailor din herghelie.]

Széchenyi s-a întors ieri dimineață la Londra. Pe Sahländer l-a lăsat aici ca să urmărească întrecerile de ieri, așa că acesta l-a urmat abia la noapte. Széchenyi a avut multe probleme cu Sahländer, dar și Sahländer cu Széchenyi. Mai degrabă, Széchenyi are dreptate. Sahländer este plin de prejudecăți și încăpățânat în afirmații. Széchenyi l-a criticat adesea și pentru ținută, în zadar, deoarece niciodată nu va dobândi atitudinea unui „training” sau „studgroom” englez.

28 aprilie

Ieri am primit o scrisoare de la sărmanul Lambert; cred că îi este rușine să accepte oferta mea. Este nefericit și [trăiește] în condiții foarte grele. Voi fi fericit dacă îl voi putea ajuta pe acest om cinstit și bun prieten al meu. Azi i-am răspuns și l-am rugat din nou, urgent, să vină la Jibou ca să-mi fie dascăl de limbi străine.

Pentru că azi a fost duminică, m-am dus la biserică. [Un răgaz petrecut într-un mod plăcut.]

29 aprilie

A fost o zi foarte frumoasă. Atât dimineața cât și după-masă, am ieșit călare ca să urmăresc „training”-ul. Ca și săptămâna trecută, plătesc zilnic câte 10 shillings pentru închirierea trăpașului. Am vizitat grajdurile lui Boys-Prince. După-masă am trecut pe la pictorul Marshall. L-am găsit cufundat în studiul cailor, n-a găsit un răgaz pentru lămurirea unor aspecte economice.

Aici sunt multe pășuni, mai ales pentru oi. Se cultivă trifoiul roșu, lucerna, trifoiul alb. Plugurile n-au roți, ci coarne de fier. Preferă fânul proaspăt celui înnegrit.

30 aprilie

Iar a trecut o întreagă zi în care am urmărit pregătirea cailor și am vizitat grajdurile. Se pare că achiziția unui bidiviu va fi mult mai dificilă și incertă decât am crezut. Caii cu adevărat buni nu sunt de vânzare sau au niște prețuri de speriat. [Urmează descrierea cailor.]

Traducere de Györfi-Deák György

————————-

Textul original e accesibil pe internet:

http://mek.oszk.hu/09200/09257/09257.htm

Poate nu ai vazut...

+ There are no comments

Add yours