Articole

Jurnal de călătorie (1821-1822) (10)

9 aprilie
Vimoutiers e situat în fundătura unei văi adânci, drept care seamănă mult cu Zălaul şi totuşi… cu cât este mai frumos şi mai prietenos. Drumul nostru a trecut prin Livarot şi Lisieux, printr-o regiune preponderent deluroasă. În Pont-l’Éveque devine o câmpie. Oraşul nu-i urât, dar nici aici pereţii caselor nu sunt văruiţi şi multe clădiri sunt de lemn. În Honfleur, în faţa ochilor noştri s-a deschis frumoasa panoramă a mării. Am trecut prin oraş pe un drum larg, printre [două şiruri de] arbori frumos încolonaţi. Am tras la hanul de lângă chei. Portul nu-i prea mare, cu nave puţine. Vremea s-a răcit, bate vântul.

Boulogne – 1905

10 aprilie
La [ora] 12, am urcat la bordul vaporului „Triton”. Expediasem anterior caleaşca, cu o altă navă. Drumul până la Le Havre a durat doar 5/4 ore. Am plătit câte 2 franci de persoană. Văzut de departe, Le Havre-de-Grâce oferă o privelişte foarte frumoasă. Oraşul are străzi cochete şi case bune.

11 aprilie
Am pornit în călătorie la [ora] 7. În stânga, un şir de vile cochete şi petice de pădure, în dreapta [fluviul] Sena. Când am ajuns la Harfleur, soarele de dimineaţă se oglindea maiestuos în fluviu, iar undele aurii ale apei, năvala plină de viaţă, câmpiile cu mireasma primăverii şi malurile [înverzite] formau un tablou foarte plăcut. Am lăsat Sena în dreapta şi am urcat în stânga, pe o mică vale. În dreapta am văzut un castel frumos, [ridicat] pe o coastă de deal plantată cu brazi. În Épouville, caii de poştă sunt schimbaţi în plin câmp. Mulţimea caselor ţărăneşti şi a fermelor dau un aer prietenos regiunii.
Am sosit în Dieppe trecând prin Fécamp, Cany-Barville, Saint Valérie-en-Caux şi Le Bourg-Dun. Privit de pe o înălţime, oraşul arată foarte bine, dar [pereţii] scorojiţi, bruni, nevăruiţi ai caselor îi creează o înfăţişare sumbră. Portul e neînsemnat. Am mâncat cu multă poftă stridii şi peşti marini excelent gătiţi.

12 aprilie
Pornirea la 6 dimineaţa. Prin Touffreville la Eu. Am trecut prin mai multe sătuleţe cu colibe mizere, acoperite cu paie. Am văzut o sumedenie de ogoare cu rapiţă. Această plantă (rapiţa) este semănată la Sfântul Ioan [probabil Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, din 29 august], apoi se răsădeşte şi se seceră la următorul Sânion. Pe ţărm, se găsesc multe păşuni. În toată această regiune, după ce se cultivă mazăre, se ară de trei ori şi se seamănă grâu, iar apoi ovăz. După Le Havre, [se văd] foarte puţini pomi fructiferi pe câmpii. Şi aici, bruma a ars semănăturile. Solul e alb, din lut amestecat cu nisip, cu bucăţi mari de ghips, care sunt folosite ca îngrăşământ.
Eu este un oraş măricel, dar murdar, cu străzi înguste, cu case mari, majoritatea de lemn, acoperite cu ţigle. Caii de schimb de la poştă tocmai arau, aşa că a trebuit să aşteptăm destul de mult. Până să pornim, am vizitat străvechea şi foarte frumoasa biserică. Până la următoarea staţie de poştă, Valine [?!?], din nou o mulţime de mici sate cu case din chirpici şi acoperişuri de paie.
Pretutindeni, cu începere din Vimoutier, se cultivă intens inul. Acum au întins tulpinile pe iarbă. Ca să fie udate de rouă? [Am văzut] foarte multe mori de vânt, o parte pot fi rotite în întregime, altele numai de la acoperiş, ca să prindă un vânt prielnic.
După Le Havre, caii de schimb au devenit tot mai pricăjiţi. Abbeville este o fortăreaţă. La Nouvion şi la Bernay-en-Ponthieu, stoguri de grâu [clădite în căpiţe] pe câmpuri. Peste tot în Normandia am văzut oi cu lâna aspră şi câini ciobăneşti excelent dresaţi.
Pe câmp, sunt multe căpiţe din paie de grâu. Nampont, Montreuil-sur-Mer. Deoarece un curier călare de la Europe Hotel a pornit, pe când eram cu două staţii de poştă în urmă şi le-a înmânat o adresă, ne-au primit cu prânzul gata pregătit. Credeam că e vreo speluncă la colţ de stradă, dar am rămas plăcut dezamăgit, este o locaţie nemaipomenită, unde ne-am delectat cu o masă pe cinste, de-am plecat abia seara, la [ora] 7. Cormont, Samer. Aici ne aştepta un alt „garçon”, care a pornit în galop înainte, să ne pregătească găzduirea la Hotel du Nord. La ora 11, am ajuns la Boulogne-sur-Mer.
13 aprilie
Boulogne nu-i deloc un oraş urât. Portul nu e mare, ci mai degrabă o staţie pentru călători, fiind [de fapt] un loc pentru comerţ. Aici trăiesc foarte mulţi englezi, peste 6.000. Se vorbeşte la fel de mult englezeşte cât franţuzeşte. Se percepe foarte puternic influenţa Angliei.
Străzile sunt pavate. [Merg] când la deal, când la vale. Caii de poştă sunt foarte buni, puternici şi imenşi. Regiunea este neprietenoasă. După ce am ajuns la Calais, ne-am dus cu Széchenyi să ne plimbăm prin port. [Unde s-a accidentat, dar fără urmări grave.]

Traducere de GYÖRFI-DEÁK György

––––––––-
Textul original e accesibil pe internet:
http://mek.oszk.hu/09200/09257/09257.htm

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.