…Și nu orice mit doboară Octavian Lazăr Cosma și la 93 de ani, pe care i-a împlinit recent, în 15 februarie 2026, ci unul, s-o recunoaștem, greu de doborât, foarte nefavorabil și neplăcut nouă, oamenilor, pentru că simbolizează absurdul condiției umane. Mitul lui Sisif, cel condamnat de zei la muncă veșnică și zadarnică. Povestea constă, pe scurt, în urcarea unui bolovan pe munte, într-un efort sfâșietor, fără finalitate, deoarece, ajuns în vârful muntelui, bolovanul se rostogolește la vale, iar Sisif este obligat s-o ia de la capăt la nesfârșit.
Dacă acum câțiva ani, muzicologul Octavian Lazăr Cosma ar fi împărtășit cuiva intenția lui de a scrie… o altfel de istorie (nu că ar fi fost scrisă vreuna!) a Filarmonicii din București, care să se întindă în peste 2.000 de pagini A4, probabil i s-ar fi spus: „Muncă de Sisif! Renunță…”
Și nu a renunțat. Așa cum nu a renunțat să scrie, de cele mai multe ori printr-o trudă de Sisif, tot ce și-a pus în gând. Începând „Oedip-ul enescian”, definită de critica de specialitate drept „o carte dincolo de timp”, continuând cu cele nouă volume „Hronicul muzicii românești”, continuate după 1990 cu alte volume numite „Universul muzicii românești”, lucrări care îl definesc pe Octavian Lazăr Cosma drept cel mai important exeget în acest domeniu.
Este unicul autor din lume care a scris monografiile tuturor instituțiilor de muzică cultă și de învățământ muzical din București și ale multora din țară: opera din București și Cluj, Filarmonica din București, Universitatea Națională de Muzică din București, „Universul muzicii românești – Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (1920-1995)” etc. Toate numărând multe pagini. Spre exemplu, „Opera Română din București” are patru volume a câte 800 de pagini, „Opera Română din Cluj” – două volume însumând peste 1.600 de pagini, „Spinii din buchetul memoriilor” (două volume, peste 1.500 de pagini).
Tuturor acestor victorii ale urcării muntelui, într-adevăr, cu voință, rigoare, inteligență și, mai ales, efort perpetuu, la care s-a… autocondamnat Octavian Lazăr Cosma, li s-a adăugat, la sfârșitul anului trecut, ampla și fundamentala lucrare „Filarmonica din București în reflectorul cronicii muzicale” (Editura Muzicală, București, 2025), care, în patru volume (volumul IV, perioada interbelică, a fost tipărit înainte) și peste 2.000 de pagini reunește cronici muzicale ce acoperă activitatea Filarmonicii din București și îi surprinde evoluția între anii 1866 și 1945. Este considerată cea mai completă și importantă lucrare scrisă despre istoria instituției. Pe lângă importanța ei documentară, bogăția și veridicitatea informațiilor din viața muzicală, lucrarea mai are multiple valențe etice și estetice. Regăsim aici o bogăție de informații referitoare la mentalitățile și comportamentele societății românești, detalii mondene și, nu în ultimul rând, ne delectăm cu plasticitatea limbajului.
Lucrarea „Filarmonica din București în reflectorul cronicii muzicale”, semnată de muzicologul Octavian Lazăr Cosma, a fost lansată, la sfârșitul anului trecut, la Ateneul Român, în prezența unui numeros public, oameni de cultură, muzicologi, artiști. Autorul a fost prezent doar prin carte și… pe ecran, într-o înregistrare video. „Travaliul a fost imens, deosebit, a fost o muncă titanică. (…) Cititorul va avea o satisfacție infinită, pentru că va afla cum a crescut Filarmonica «George Enescu» din nimic, pentru a ajunge instituția de reputație europeană care este astăzi”, a afirmat, printre altele, autorul lucrării.
Muzicologul Mihai Cosma, care îi calcă pe urme tatălui său, a mărturisit că: „Este un moment emoționant pentru mine, apar niște volume la care academicianul Octavian Lazăr Cosma, tatăl meu, a lucrat foarte mulți ani, începând acest travaliu într-o perioadă în care găsirea documentelor era o aventură. Din păcate, multe dintre ziarele citate aici nu mai există, au existat perioade în care au fost distruse pentru că se refereau la Casa Regală sau la partidele politice. Autorul a reușit să identifice aceste ziare și să ne povestească, prin cuvintele presei și ale criticilor muzicali din acea perioadă, ce se întâmplă pe scena filarmonicii”. Octavian Lazăr Cosma i-a mulțumit fiului său pentru sprijin. Contribuția lui Mihai Cosma la această carte a constat în scrierea notelor de subsol, „foarte importante pentru generațiile tinere, care în acest fel află date despre persoanele mai puțin cunoscute” și alcătuirea indexului – „sarcini migăloase și utile”.
Sigur, locul acestei ample lucrări este în orice bibliotecă, însă nu trebuie să lipsească din bibliotecile publice, unde poate fi consultată de toți cei interesați, din bibliotecile mari, din instituțiile culturale și muzicale importante din întreaga țară.
Octavian Lazăr Cosma – Academician, muzicolog, profesor, scriitor – a fost toată viața conștient de utilitatea muncii sale, a efortului său, de aceea n-a încetat să… împingă „bolovanul” cu succes. Urmarea? O bibliotecă muzicală deosebit de valoroasă pentru cultura română, în primul rând, și pentru cultura universală, în ultimă instanță.
Vara trecută, în mijlocul livezii de meri de la Treznea, unde se simte cel mai bine, ne relata despre cartea la care lucrează în prezent, un subiect inedit, care va surprinde pe toată lumea.
Cetățean de Onoare al satului natal Treznea – localitate martir a neamului românesc și primul Cetățean de Onoare al Județului Sălaj, Academicianul Octavian Cosma este un Om pe care îl prețuim și îl iubim.
La mulți ani cu sănătate, domnule Profesor! Vă așteptăm acasă, pe când înfloresc merii în frumoasa Dvs. livadă…
