Fructele hârtiei

În 2022, la Editura Princeps Multimedia din Iași, în condiții grafice de excepție, a apărut o amplă selecție din lirica Doinei Uricariu. Volumul reușește să atragă atenția deja prin titlul inedit (Un fruct de hârtie) și reunește 111 poeme reprezentative din creația autoarei. În esență, antologia urmează tiparele deja binecunoscute ale colecției O sută și una de poezii editată de Academia Română.

Cu alte cuvinte, lucrarea beneficiază de un serios studiu introductiv realizat de Delia Muntean, cea care a efectuat, alături de autoare, și selecția textelor. Tot ea este cea care a întocmit și amplul capitol din final, ce reunește câteva din principalele referințe critice dedicate poetei. Numărul celor care s-au pronunțat de-a lungul timpului asupra operei Doinei Uricariu este impresionant. Iată doar câteva exemple: Dinu Flămând, Adrian Popescu, Dana Dumitriu, Ilie Guțan, Petru Poantă, Mircea Iorgulescu, Marian Papahagi, Ion Bogdan Lefter, Laurențiu Ulici, Dumitru Micu, Ion Simuț, Al. Cistelecan, Ion Pop și mulți alții. Sunt nume sonore ale vieții literare românești, care au atras atenția asupra particularităților liricii cultivate de autoarea Vietăților fericite.
Prefața cărții este urmată de un amplu Itinerar biobibliografic, în care Doina Uricariu reconstituie principalele etape ale existenței sale, din momentul nașterii până în prezent. Ca într-un jurnal intim, autoarea își prezintă copilăria, anii de studiu și insistă pe activitatea sa literară. Ea devine o prezență constantă a cercurilor studențești deja la începutul anilor ’70 și reușește să obțină primele premii pentru poezie încă din perioada studiilor. În ciuda unei bogate activități publicistice, reușește să debuteze editorial abia în 1976, cu o întârziere de șapte ani, cu volumul Vindecările. Itinerarul biobibliografic reconstituie un destin pus în slujba literaturii și aduce numeroase informații mai puțin cunoscute de către cititorii de azi. După numeroasele șicane din perioada totalitară, după 1990, urmează afirmarea deplină a autoarei, care reușește să se impună în centrul vieții literare românești. Munca pe care Doina Uricariu a desfășurat-o la Editura DU Style (pe care a înființat-o în 1993) se dovedește remarcabilă. Tot acum începe și activitatea internațională a autoarei, care călătorește tot mai mult. Deși din 2005 locuiește la New York, Doina Uricariu a continuat să fie o prezență vie în spațiul cultural românesc. Cea mai bună dovadă este recentul volum, care reușește să sintetizeze opera unei vieți dedicate poeziei.
În substanțiala prefață pe care o dedică volumului Un fruct de hârtie, Delia Muntean vede în lirica Doinei Uricariu un „proiect ontologic”. În felul acesta se explică și titlul volumului de debut intitulat Vindecările. Autoarea și-a descoperit vocația încă din primii ani de liceu, când a avut curajul să se adreseze „Poștei literare” de la revista Contemporanul, iar răspunsul încurajator al lui Geo Dumitrescu nu a întârziat să vină. Autorului Aventurilor lirice îi revine meritul de a fi descoperit și încurajat un talent precoce și viguros, care s-a manifestat în poezie, eseistică și editarea de carte.
Antologia Un fruct de hârtie reunește 111 creații aparținând următoarelor volume: Vindecările (1976), Jugastru sfiala (1977), Vietăți fericite (1980), Natură moartă cu suflet (1982), Mâna pe față (1982), Ochiul atroce (1985), Institutul inimii (1995), Puterea leviatanului (1995), Inima axonometrică (ciclu, 1998), Inima axonometrică (volum, 2002) și Cartea de sticlă (2015). Pentru a avea însă tabloul complet al activității poetei, trebuie să amintim și numeroasele lucrări publicate în străinătate, îndeosebi în Italia, India și Statele Unite. De-a lungul timpului, criticii literari au surprins coordonatele variate ale unei creații în care pot fi identificate atât trăsături ale modernismului interbelic, cât și numeroase ecouri ale postmodernismului și hiperrealismului. Pe coperta a patra a cărții se găsește o poezie emblematică intitulată Căpița, în care poeta vorbește despre originile sale, origini care nu numai că nu au fost uitate, dar care au marcat-o pe viață. De aici rolul terapeutic al amintirilor.
Antologia Un fruct de hârtie are meritul de a readuce în actualitate una dintre vocile marcante ale liricii românești contemporane.