Filmografiile Simonei: Where the Crawdads Sing (2022)

Gen: romance/dramă   

Durată: 2h 5m

Regizor: Olivia Newman

Scenariști: Olivia Newman, Lucy Alibar – adaptare după romanul Deliei Owens

Roluri principale: Daisy Edgar-Jones, Taylor John Smith, Harris Dickinson

Filmat în: USA

Limba care se vorbește în film: engleza

Premii și nominalizări: două premii și 13 nominalizări, dintre care amintim nominalizările la Golden Globes, Satellite Award și Critics Choice Awards și MTV Movie Awards pentru Cea mai bună coloană sonoră (compoziția Carolina a lui Taylor Swift), nominalizarea lui Harris Dickinson pentru Cel mai bun actor britanic/irlandez al anului la London Critics Circle Film Awards și câștigător al unui ReFrame Stamp.

Am citit cartea Deliei Owens, Where the Crawdads Sing (Acolo unde cântă racii – trad. în limba română) în 2020. A nu se înțelege greșit. Nu am o memorie elefantină care să-mi permită să-mi amintesc anul exact în care am citit o carte. Cartea aceasta însă e o excepție. Pentru că locuiam la Berlin, în plină pandemie, cu limitări de contacte sociale și mult timp petrecut acasă, citind. Pentru că nu am cumpărat cartea asta, ci am primit-o în urma unui schimb de cărți cu o italiancă, pentru că era o carte la modă, pe care am adus-o înapoi în patrie. Pentru că e o carte care a ajuns la o prietenă-colegă, categorie mai rară, și – mai apoi – carte premiu la una dintre elevele ei. Pentru că fiica mea poartă același nume cu eleva și mai ales pentru că e o carte duioasă, cu un final de pumnal care se ivește de nicăieri, neașteptat. Atunci când Netflix mi-a sugerat vizionarea adaptării cinematografice am simțit nerăbdare, dar și scepticism (tare puține filme se pot compara cu cărțile!).

Trebuie să încep printr-o atenționare: cititorii cărții nu vor mai privi niciodată o pană în același fel. Cinefilii poate. Olivia Newman a încercat să surprindă aspecte poetice și relevante ale biodiversității din Barkley Cove (un oraș pescăresc ficțional din North Carolina), cu toate că majoritatea scenelor au fost filmate în Lousiana, în apropiere de golful mexican, în ceea ce se cheamă Bayou Country și rezervația naturală Big Branch Marsh. Mlaștinile sălbatice sunt casa orfanei Kya Clark (Daisy Edgar-Jones – pe care ați văzut-o poate în Normal People), care a supraviețuit nu numai unei copilării traumatizante, ci și vicisitudinilor vieții, trăind din mai nimic, pe cont propriu, străină și sălbatică în ochii locuitorilor micii urbe, marginalizată, dar prilej de bârfe și istorii fabricate. Kya nu merge la școală pentru că nu are cine s-o îndrume, dar reușește grație lui Tate (un băiat de vârstă similară care-i surprinde interesul pentru pene) să învețe să citească. Tot el o va îndruma să publice desenele frumoase și minuțioase ale formelor de viață diferite pe care le observă (scoici, păsări, insecte), ajutând-o astfel nu numai să obțină la un moment dat o sursă de venit, ci și să devină o figură emblematică a acelor locuri, în pofida mediului în care trăiește. Are un excelent spirit de observație, e un naturalist înnăscut și școala ei devine mlaștina în care ciclul naturii se desfășoară cu drame și lecții de supraviețuire, dar și cu o frumusețe care cutremură admirativ.

Kya este un personaj aparte. Dură pentru că a învățat, cum spuneam, să supraviețuiască, iar supraviețuirea înseamnă a-ți apăra, cu orice preț, viața, dar și blândă, delicată, cu inima deschisă pentru dragoste. Numai că dragostea înseamnă suferință și dacă e ceva care să-i lipsească din observarea naturii atunci tocmai această vindecare a traumei este. Întâi Tate (Taylor John Smith) care pleacă din orășelul pescăresc în care nu are niciun viitor la studii, apoi Chase (Harris Dickinson), frumușelul orașului cu care are o relație departe de ochii lumii, îi arată ce este ipocrizia. Chase are o iubită oficială, dar profită de naivitatea ei, o manipulează emoțional, și îi promite căsătoria. Ba mai mult, e abuziv atunci când lucrurile se întorc împotriva lui, făcând-o pe Kya să-și retrăiască traumele copilăriei alături de tată. Abandonul pe care l-a simțit atunci când mama i-a lăsat în urmă, atunci când frații au plecat rând pe rând și atunci când și tatăl a părăsit-o se acutizează sălbatic în ceea ce va deveni proces penal. Kya e acuzată de uciderea lui Chase. Avocatul apărării demonstrează însă că scenariul polițienesc frizează ridicolul și filmul se concentrează întreg ca-ntr-un act teatral pe acest moment de răscruce. Victime și nevinovați în mijlocul unui orășel pescăresc plin de ipocrizie, dar și dragoste. Peisaje de vis și un final neașteptat. E comparabilă adaptarea cinematografică?