Articole

Din rău în mai rău

În paginile despre cei lacomi și nemulțumiți, din Povestea vorbii,Anton Pann narează și această întâmplare: un turc „tinerel,/ neavând păr alb de fel” îi cere cadiului să-l facă agă; deoarece cadiul îl îndeamnă să-l aștepte până când îi va albi barba, altfel spus, va face dovada înțelepciunii, tânărul încearcă să scurteze așteptarea, apelând la o șarlatană care îi oferă drept leac o apă ce, în loc să-i albească barba, îi provoacă pierderea părului. Ca de obicei povestea este însoțită de proverbe: „Prin urmare: Omul nemulțumit fuge de bine și dă peste mărăcine. Sare din lac în puț. Și ajunge de la moară la râșniță”.

Prin urmare toate cele trei „vorbe” au același înțeles: „a ajunge rău, a decădea, a scăpăta”. Mai cunoscute sunt ultimele două „vorbe”.

Între substantivele fântână și puț, ambele de origine latină, poate fi stabilită, în anumite contexte, o relație de sinonimie, dar prin aria de folosire, prin frecvență, prin numărul de derivate și „cariera literară”, substantivul feminin a câștigat concurența. Substantivul neutru este ilustrat în dicționare prin câteva ziceri (Nu scuipa în puț că ți se poate întâmpla să bei din el, „nu disprețui un lucru de care poate vei avea trebuință”, La un puț bun mulți voinici s-adună, „adică la cele bune cei mai mulți aleargă”), dintre care cea mai cunoscută este a ajunge (a cădea, a da, a nimeri) din lac în puț. În DA, s.v. lac este transcrisă forma din colecția lui Iuliu Zanne: Sare din lac în puț, explicată astfel: „fugând de un rău, dă de un rău și mai mare”. Surprinde plăcut faptul că și scriitorii contemporani, de obicei poligloți, apreciază expresivitatea vorbei populare. Bunăoară, Mircea Zaciu, în paginile Jurnalului, volumul 6 (1993-1994), Limes, 2020, „leagă” expresia de verbul a cădea: „…la Oradea găsesc un frig teribil și mai ales în case, unde nu se face foc. Locatarii au cerut să nu se dea drumul la încălzire fiindcă majoritatea nu au bani să plătească sumele enorme care se prevăd. Bieții oameni au căzut din lac în puț. Pe vremea Răposatului nu li se dădea, acum li s-ar da, însă nu au cu ce plăti!” (p. 260). Sau, în alt loc: „Primăria a dispus un control al spațiilor deținute de stat, așa că mă aștept să cad din lac în puț, adică să mi se conteste spațiul pe care îl ocup” (p. 476). Expresiile echivalente semantic din franceză și italiană s-au născut din experiențele/întâmplările altui domeniu: fr. tomber de la pôele sur la braise, it. cadere dalla padella nella brace, ambele însemnând„a cădea din tigaie în jeratic”.

Și cuvintele prin care sunt explicate/traduse în dicționare aceste expresii s-au închegat într-o construcție fixă: prep.+adv.+prep.+comparativul adverbului, al cărei „calapod” se regăsește în română (din rău în mai rău), franceză (de mal en pire), italiană (andare di male in peggio). Forma franceză am întâlnit-o într-o pagină a aceluiași Mircea Zaciu, cunoscător al limbii și literaturii franceze. Surprins și nemulțumit de numirile (momentului 1993-1994) în funcțiile publice, Profesorul notează: „La Centru, a fost instalat, până la urmă, Tănase. Gafă și imbecilitate diplomatică. Dar cu actuala echipă ne putem aștepta la orice. Mergem, vorba francezului, de mal en pire” (p. 271).

Într-unul din studiile de stilistică dedicat sinonimiei din volumul Dincolo de cuvânt (1976), G.I. Tohăneanu se apleacă și asupra sinonimiei frazeologice, cu ilustrări din creația lui Mihail Sadoveanu. Față de verbele neologice cu care pot fi echivalate, locuțiunile verbale, expresiile în general, aduc un spor de expresivitate: una este a ofensa și alta a atinge (pe cineva) cu vorba. Chiar și când primesc sensuri figurate, verbele în jurul cărora se încheagă o locuțiune creează o imagine: „Aceste vorbe rostite de gura domnească au brăzdat adânc inima norodului adunat acolo” (Ion Creangă).   

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.