■ Ei, cam fără cireșe, oricum al naibii de scumpe (oare ce mai e ieftin în țara asta?)… Am primit la redacție și volumul „Identități, reprezentări și politici: Relații stat-minorități în secolele al XX-lea și al XXI-lea” (Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca, 2025), carte ce cuprinde și un studiu semnat de colaboratorul nostru László László: „Pe post de coloană a V-a? Minoritatea maghiară din România și Securitatea”. Din concluziile autorului menționat: „(…) loialitatea maghiarilor față de România a fost pusă la îndoială în mod direct și deschis de Securitate, iar apoi și de alte instituții ale statului. Neîncrederea a fost preluată de societatea manipulabilă, iar această neîncredere «viciază» până astăzi relațiile româno-maghiare. În mod tradițional, alții sunt de vină, altcineva trebuie să fie țapul ispășitor” (p. 218). Cum (mai) stăm? Gabriel Chifu: „alt factor favorizant pentru proliferarea răului din societatea românească este, cumva paradoxal?, dezvoltarea fulminantă a noilor tehnologii, din domeniul digital, cu aceste rețele de socializare care îi dau oricărui ins sentimentul înșelător că s-a transformat într-o autoritate, într-un centru de răspândire a adevărului, nu adevărul-adevăr, ci adevărul personal, produs de creierul său. Personalitățile de real prestigiu intelectual nu mai sunt respectate, nu mai sunt ascultate, ba chiar sunt disprețuite și hulite. Orice terchea-berchea se închipuie lider de opinie și se comportă ca atare. Internetul le îngăduie tuturor aroganța asta” (romanialiterara.com). E cam delicat spus „aroganță”. Dar, să nu punem paie pe foc… Tristă realitate (și nu doar virtuală) oricum!…
(D.S.)
■ Cerul albastrului, de Daniel Întuneric, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2025. „Conectat spiritual la moștenirea lăsată de străbunii săi («La noi / răsăritul / e ca spovedania / unui clopot / așezat în turla / munților / păstrați / în sanctuarul / de jertfă / al străbunilor», Răsărit), Daniel Întuneric are obligația morală de a păstra tradițiile și obiceiurile, limba, portul românesc, dar mai ales credința nestrămutată, fundament al unei vieți plăcute Bunului Dumnezeu. Glasul clopotului e un semn, dar și un semnal pentru chemarea (alături de toacă) la Sfânta Liturghie, dar și pentru a anunța o stingere, un pericol sau pentru a sparge norii grei de furtună sau grindină, practici venite de la înțelepții noștri înaintași.” (Petronela Apopei)
■ Menționăm apariția volumului „Îmbrățișare – poezii din iubire”, de Florian Silișteanu, autointitulat lăcătuș-mecanic în poezie, Editura Oscar Print, București, 2025. „«Sunt lăcătuș-mecanic în poezie» – afirmă Florian Silișteanu într-un text. Și, totuși, el ține, adesea, în această ipostază (cu acceptul lui Nichita Stănescu!) locul unui inginer în domeniu. (Mircea Bârsilă)
(C.Ș.C.)
■ Numărul 22 din 23 mai 2025 al revistei „România literară” propune cititorilor un sumar bogat și variat. Poetul și prozatorul Gabriel Chifu prezintă volumul „Văduva plătește dublu”, publicat de Gabriela Gheorghișor la Editura Cartea Românească. Criticul literar Răzvan Voncu scrie despre antologia poetului, prozatorului, criticului și jurnalistului spaniol Manuel Rico, „De luz y transparencia / Despre lumină și transparență”, tradusă în limba română de Dinu Flămând și apărută la Editura Cartea Românească. Gheorghe Grigurcu prezintă creația poetică a Angelei Furtună; Horia Gârbea scrie despre cel mai recent volum semnat de Varujan Vosganian, „150 de proeme” (Editurile Junimea și Ararat); Adrian Lesenciuc prezintă romanul lui Eduardo Berti, „Un fiu străin” (Editura Creator); Gheorghe Glodeanu scrie despre filosoful existențialist Jean-Paul Sartre ca un înnoitor al romanului secolului XX, iar Savu Popa recenzează „Zilele unui timp infernal”, volum de poezie semnat de Gellu Dorian și apărut la Editura Tracus Arte. Versuri publică Liviu Capșa și Ovidiu Genaru. Istoricul literar Mihai Zamfir scrie despre subtilitățile cenzurii din România comunistă, iar criticul literar Vasile Spiridon scrie că „puținătatea textelor memorialistice și a confesiunilor făcute de Tudor Arghezi denotă caracterul programat antibiografic al structurării operei sale în punctele nodale”. La secțiunea „Contrafort”, Mircea Mihăieș, cunoscut critic literar, eseist și publicist, răspunde întrebărilor lui Eugen Istodor, scriitor, profesor și jurnalist, în interviul „Cine ni sunt sorosiștii?”. Cristian Pătrășconiu publică un interviu acordat de Alena Mornštajnová, scriitoare și traducătoare cehă, invitata specială, din 2024, a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași. La secțiunea „Istorie literară”, George Neagoe publică prima parte din materialul „Din dosarul unei campanii literare. «Poezia română modernă de la G. Bacovia la Emil Botta» de Nicolae Manolescu”. Din articolul dedicat nominalizărilor la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2024, aflăm că volumul „Canonul (im)perfecțiunilor. Excurs comparatist”, semnat de o fostă elevă a Colegiului Național „Silvania” Zalău (2011-2015), Ioana Pavel, a fost nominalizat la secțiunea „Debut”. Printre evenimentele Uniunii Scriitorilor din România, organizate în luna mai, este prezentat și Colocviul Național al Revistelor de Cultură, manifestarea organizată în 8 mai 2025, la Săvârșin, de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Arad a USR și Primăria Comunei Săvârșin. Reuniunea s-a desfășurat pe Domeniul Regal de la Săvârșin și a fost moderată de Cristian Pătrășconiu, redactor-șef adjunct al revistei „România literară”. Tema aleasă în 2025 a fost: „Reviste literare de direcție / reviste literare de tip magazin”. Au fost prezenți reprezentanți ai redacțiilor „Apostrof”, „Arca”, „Caiete Silvane”, „Dilema”, „Euphorion”, „Libris”, „Luceafărul de dimineață”, „Matca literară”, „Mișcarea literară”, „Nord literar”, „Orizont”, „România literară”, „Viața Românească” și „Steaua”. La evenimentul cu anvergură națională, desfășurat la Săvârșin, din partea revistei „Caiete Silvane” a participat redactorul-șef adjunct, scriitorul Viorel Mureșan.
■ Numărul 3-4 (89-90), 2025, al revistei clujene de cultură „Neuma” propune o secțiune nouă: „Proza doamnelor” și o interesantă anchetă privind locurile care au inspirat creații literare. Ana Herța („La capătul firului sunt tot eu”), Ancuța Mărieș („Galopul”), Rodica Bretin („Filmul ăsta l-am mai văzut”), Mirela Rusu („Bătrâna”), Dani Rockhoff („Visul unei nopți de iarnă”), Dana Banu („Lanuri de șofran mov într-o lumină de aur”) și Doina Gecse-Borgovan („Clubul de cratimă”) sunt scriitoarele care contribuie la „Proza doamnelor”. În cadrul anchetei intitulate „Topografia inspirației”, Constantin Arcu, Ana Ardeleanu, Florica Bud, Gabriel Burlacu, Luiza Cala, Ioana Drăgan, Ovidiu Dunăreanu, Marian Ilea, Emil Lungeanu, Constantin Marafet, Ovidiu Mihalache, Ioan T. Morar, Cornel Nistea, Ileana Popescu Bâldea, Nicolae Stan, Liviu Ioan Stoiciu, Cosmin Andrei Tudor, Dumitru Ungureanu, Ioan Radu Văcărescu, Lucia Verona și Horia Gârbea relatează despre peisajele, locurile, localitățile care i-au inspirat în cărțile publicate. „Eroii romanului: «Maria Tereza sunt eu» trăiesc chiar la Paris, dar acolo au luat cu ei tiparul satului din care au plecat, Ulmeni. Comuna Ulmeni, a aparținut cândva de Sălaj. Îl știu, aparținând Raionului Cehu Silvaniei, Regiunea Maramureș, ca apoi să treacă definitiv la județul Maramureș. Doar gara păstrează, cu o ciudată nostalgie, tăblița cu Ulmeni-Sălaj. Cei din județul Sălaj îl au încă în memorie, altfel care ar fi fost motivul să fiu invitată, la împlinirea vârstei de 50 de ani, la «Sărbătoarea Fiilor Sălajului», acțiune a Bibliotecii Județene Sălaj”, precizează prozatoarea și eseista Florica Bud.
■ La Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca a apărut volumul „Dariu Pop. Un spirit heliadesc în Nord-Vestul ardelean”, semnat de Ioan Nistor, cu o prefață de Ion Buzași și o postfață de George Achim. Volumul a apărut la 60 de ani de la moartea dascălului, scriitorului și marelui patriot Dariu Pop (n. 16 aprilie 1887, Măgura Ilvei – d. 20 martie 1965, Cluj), într-un proiect editorial sub egida Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud și a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare. „Bine documentată și expresiv scrisă, cu un condei de poet, care știe însă să-și tempereze entuziasmul liric, când este vorba, ca aici, de o pagină de istorie literară, monografia alcătuită de Ioan Nistor este o restituire obiectivă a unui cărturar polivalent care, cu modestie și tenacitate de ardelean, cum spunea Lucian Blaga, a realizat pe plan cultural lucruri remarcabile pentru epoca sa”, a precizat istoricul literar Ion Buzași.
■ Numărul 1 (93)/2025 al revistei „Mișcarea Literară” din Bistrița a fost dedicat scriitorului Vasile Igna, care, în data de 4 martie, a împlinit vârsta de 81 de ani. Despre poetul, prozatorul și eseistul originar din Ardusat, județul Maramureș, au scris: Irina Petraș, Delia Muntean, Victor Știr, Marieta Abrudean, Aurel Scridon, Carmen-Diana Burje, Victor Constantin Măruțoiu, Doina Macarie, Adrian Iliuță, Teodora Uilean, Menuț Maximinian, Icu Crăciun, Ioana Nectaria Bălan și Ioana-Alina Părăuan, iar Olimpiu Nușfelean a publicat un interviu cu scriitorul omagiat. În aceeași revistă de literatură, artă și cultură, scriitoarea și scenarista zălăuană Ancuța Mărieș publică un fragment („În seara de Crăciun”) din romanul „Răscoala haiducilor, Cartea I”. În revista editată de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud prin Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, la secțiunea „Foto-album cu scriitori” sunt redate și fotografii de la Zilele revistei „Caiete Silvane” – ediția a XVII-a, organizate în perioada 27-28 martie 2025, la Cluj-Napoca și în Zalău. Mulțumim, și pe această cale poetului, prozatorului, eseistului și directorului revistei „Mișcarea Literară”, Olimpiu Nușfelean, pentru publicarea fotografiilor și pentru participarea la aniversarea celor 20 de ani de apariție neîntreruptă a revistei „Caiete Silvane”.
■ Numărul 4 (514)/aprilie 2025 al revistei „Argeș”, editată de Centrul Cultural Pitești, cuprinde cronici literare semnate de: Nicolae Oprea (despre romanul lui Cristian Meleșteu, „Luntrea cu fluturi”, Editura Cișmigiu Books, București, 2024), Sorin Lavric (despre cartea semnată de Andrei Zanca, „Ada Kaleh. Spiritualitate și beznă”, Editura Limes, Florești 2020), Daniel Cristea-Enache (despre volumul de poezii „Aleea paradoxurilor” de Ion Cocora, Editura Palimpsest, București, 2025), Leonid Dragomir (despre cartea de filosofie și spiritualitate „Persoană, lume, realitate ultimă” de Dan Chițoiu, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2020), Vianu Mureșan (despre volumul „Privirea lui Thanatos. Epidemii, războaie, asasinate, masacre în șase istorii medicale locale și globale” de Octavian Buda, Editura Polirom, Iași, 2024 – o investigație de istorie medicală într-o perspectivă heideggeriană) și Jean Dumitrașcu (despre „Întâmplări în irealitatea imediată” de Max Blecher, Editura Cartex, București, 2024).
■ În cadrul celei de-a treia ediții a Festivalului Internațional de Literatură „Literatură în Stradă” (FILSTREET) din Pitești, Premiul Național de Literatură „Ion Barbu” pentru Poezie – acordat unui scriitor în viață, pentru Opera Omnia – i-a fost acordat poetului sălăjean Viorel Mureșan. Decernarea premiului a avut loc în data de 25 mai 2025, în cadrul unei gale organizate în sala de evenimente a Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Pitești. Juriul Festivalului Internațional de Literatură FILSTREET 2025 a fost format din: Ion Bogdan Lefter (București), director „Cafeneaua critică” – președinte, Alexandru Cistelecan (Târgu Mureș), Iulian Boldea (Târgu Mureș), redactor-șef al revistei „Vatra”, Gabriela Gheorghișor (Craiova), redactor-șef adjunct al revistei „Ramuri”, Dan Gulea (Ploiești), redactor-șef al revistei „Atitudini”, Irina Petraș (Cluj-Napoca), președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România și Călin Vlasie (Pitești), scriitor, director al Editurii Rocart – membri. Festivalul, care a reunit nume importante ale scenei literare românești, a fost organizat în perioada 23-25 mai 2025 de Consiliul Local al Municipiului Pitești, Primăria Municipiului Pitești, Centrul Cultural Pitești și Editura Rocart.
(A.-B.K.)
■ Ceea ce contează într-un mod aparte în numărul 4/2025 al revistei „Apostrof” e prezența a două „Dosare” privind viața și scrisul a doi dintre – pur și simplu – scriitorii magnifici ai secolului XX. În primul „Dosar”, sub titlul O farsă de la 1910, Mircea Mihăieș descrie pe larg un episod ludic și implicațiile lui pe mai multe planuri din biografia și devenirea artistică ale Virginiei Woolf. Celălalt „Dosar” are, oarecum, și caracter comemorativ, marcând 10 ani de la moartea lui Günter Grass. Studiul Iuliei Micu intitulat Günter Grass și legenda creatorului postmodern, pornind de la o povestire a scriitorului, descoperită postum, Jocul de-a statuia, radiografiază motivul central, enunțat chiar în titlul eseului, în toată literatura universală, cu dese ancorări și în celelalte opere ale marelui scriitor. Subiectul de aici e prelucrat, cu extindere la reprezentările vizuale, în editorialul lui Ion Vartic, Uta și Reglindis. Mai multe voci: a memorialistului, a istoricului artelor plastice, a melomanului, a cititorului lucid și ușor melancolic, se armonizează într-un seducător eseu. Răzvan Voncu pune criza criticii actuale – care este una reală – pe seama lipsei de criterii clare, dar mai ales pe „totala ignorare a imperativului etic al judecății de valoare”. Ioan Cristescu descrie cu ochiul critic și acribia istoricului literar exigent ediția Opere, volumele I-IV de Mircea Eliade, făcând atente observații pe marginea tuturor componentelor aparatului critic, de la prefețe, la tehnici de editare, note sau colaționarea variantelor. Cronica literară, ca de obicei, e susținută cu spirit critic de prestigioșii Iulian Boldea și Ștefan Melancu. La înălțime e reprezentat și capitolul de beletristică. Boala zeului e un puternic poem narativ al Ruxandrei Cesereanu, cu personaje și acțiuni mitologice, având forța unui cânt de epopee. Alt poem amplu, dar creat în spiritul esteticii fragmentariste și cu irizări metafizice, este Arborele Ilenei Urcan. Hanna Bota e prezentă cu un fragment de roman de o intensă încordare dramatică. Ion Bogdan Lefter prezintă câteva ipostaze ale raportării poeților români din mai multe generații la Sonetele lui Shakespeare. O pagină de memorialistică, încărcată de o emoționantă și contagioasă nostalgie, despre profesorul Filologiei clujene Ion Vlad, semnează Mircea Moț. O revistă din care nimic nu se cade a rămâne necitit.
(V.M.)
