■ Am primit volumul „Ultimul blues” de Moshe B. Itzhaki (Editura pentru Artă și Literatură, 2026), o carte în memoria scriitorului Radu Țuculescu. Traduceri din ebraică de Paul Farkas și Moshe B. Itzhaki. Ana Blandiana: „Prietenia, care este mai pură decât dragostea, pentru că nu are legătură cu trupul, este un sentiment căruia poeții lumii, începând cu Homer, i-au dedicat nenumărate, tulburătoare imnuri, printre care se aşează firesc, vibrând de durere, acest Ultim blues scris de Moshe Itzhaki, tradus de Paul Farkas și închinat lui Radu Țuculescu, prietenul lor plecat dintre noi. Extraordinarul portret pe care sensibilitatea acută a poetului israelian i-l face scriitorului român devine un imn al prieteniei de dincolo de frontiere, religii, istorii, al prieteniei adânci a cărei răscolitoare definiţie poate fi doar poezia”. Vom reveni asupra acestui volum.
■ Am primit recent, de la N. Coande, cartea „«Sociologul», o viață, un dosar, poveștile Cabanei” de Ioan Paul Popescu, apărută la Editura Aius din Craiova în 2024. Am parcurs volumul și pentru că povestea vieții autorului a fost pusă în pagină, de prietenii lui, într-un mod atrăgător și cu bun-gust. O carte de citit integral.
■ Nicolae Scheianu, „tentația certitudinii / la tentación de la certeza” (Editura Littera Nova, Madrid, 2025), traducere în spaniolă de David Băltărețu. Un poem din această antologie: „CÂND SUNT FOARTE SINGURI / Când sunt foarte singuri / oamenii seamănă între ei / de parcă ar avea cu toții / aceeași mamă nefericită / Și-același tată bicisnic / de parcă ar locui cu toții / în aceeași casă-n ruină / Cu timpul singurătatea / devine tot mai cuprinzătoare / și tot mai întinse sunt ținuturile sale / din care toată lumea a plecat / ca după o boală lungă / de care nimeni nu s-a vindecat / până când în oglinda uitată pe ziduri / nu mai vine nimeni / și oglinda însăși se-nchide / cu pleoapele trudite”.
■ Am primit, tot de la editura menționată anterior, Rodica Brad Păuna, „transatlantice” (2025) și o carte mai veche a aceleiași autoare, din 2023, „nu m-ai scos din coasta ta / non mi hai tirato dalla tua costola”, cu o prefață de Ion Cristofor, în opinia căruia „Rodica Brad Păuna a reușit să-și definească o personalitate proprie, la antipodul stridențelor din lirica de azi, cu un temperament caracterizat de o meditativă discreție și de o certă smerenie în fața miracolelor pe care realitatea i le scoate în față”.
(D.S.)
■ Romulus Moldovan a publicat recent volumul de poezie bilingv (română-spaniolă) „Izvorul, fluviul și ancora / El manantial, el río y el ancla”, la Editura Tribuna, în 2025. Traducerea în limba spaniolă este realizată de Diana Moțoc. „Există în poezia lui Romulus Moldovan o umbră a unui ton oratoric clasic, o structură internă a poemelor care impune parcă o declamare de modă veche. Dar filonul poemelor este unul ancorat profund modernității, cu o chestionare obsesivă asupra existenței – a morții, a sensului, a transcendenței artei. Tonurile crepusculare, melancolice, își găsesc o contrabalansare într-o voce poetică hotărâtă, care se repliază în jurul menirii de a fi un martor activ al lumii. O poezie matură, rotundă, cu o melodicitate interioară de netăgăduit.” (Victor Cubleșan)
(C.Ș.C.)
■ În colecția „Orizontul lecturii” a Editurii Junimea din Iași a apărut volumul „Limite și provocări” de Constantin Ivanov. „Cartea de față este făcută din perspectiva cititorului avizat, instruit, cu experiență de lector îndelungat, care are ca finalitate o atitudine onestă și profesionistă, totodată, față de textul analizat. Autorul a adoptat, corect, poziția celui care știe că e vorba doar de o carte de eseuri și cronici literare și nu de un volum complex, care și-ar propune să abordeze/soluționeze probleme literare controversate. Dimpotrivă, textul critic reflectă cu fidelitate doar reacția sinceră a unui lector față de un text literar pe care îl citește, îl analizează, îl compară, toate acestea fiind ocupații curente pentru un cercetător literar. E atitudinea recomandată unui cercetător din domeniul filologic, acesta fiind, mai întâi, acel cititor care este mereu provocat de lecturi, răspunzând prin ceea ce se cheamă de mult reacții critice”, a apreciat criticul literar Constantin Dram. Constantin Ivanov este doctor în filologie, cercetător științific superior la Institutul de Filologie Română „B.P. Hasdeu” al Universității de Stat din Moldova, lector la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.
■ Revista ieșeană „Scriptor” continuă publicarea de dosare interesante pe teme literare sau de actualitate. În numărul 135-136/martie-aprilie 2026, Șerban Axinte, poet și critic literar, a provocat specialiști în domeniul literaturii – profesori din învățământul preuniversitar și universitar, precum și scriitori – să răspundă la ancheta „Cum ne (mai) raportăm la canonul literar”. Radu Vancu, Adrian Mureșan, Nicoleta Munteanu, Vlad Sibechi, Adrian G. Romila, Cristina Hermeziu și Gabi Bartic au contribuit la dosarul dedicat canonului literar de predat în prima clasă de liceu. Radu Vancu, profesor universitar doctor la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, a criticat noua programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, susținând că aceasta este ilegitimă din cauza unei dezbateri publice simulate și a unor erori de procedură. El a considerat că, dincolo de aceste probleme, conținutul programei este învechit și nerelevant pentru elevi, deoarece pune accent aproape exclusiv pe literatura veche, ignorând literatura contemporană. „Conținuturile predate elevilor de clasa a IX-a trimit aproape exclusiv la Evul Mediu românesc târziu, fără legătură cu lumea contemporană. În acest context, copiii ajung să perceapă literatura ca pe un discurs muzeificat, provenit dintr-o lume complet străină de ei, cu întrebări și neliniști care nu au legătură cu ale lor și care nu le oferă nici bucurie, nici plăcere”, a susținut poetul și prozatorul Radu Vancu. Scriitorul din Generația douămiistă a propus introducerea literaturii contemporane în programa școlară și conectarea literaturii române la cea europeană, pentru a face studiul literaturii relevant și atractiv pentru elevi: „Acestea sunt prin urmare, în opinia mea, cele două modificări cele mai importante și mai urgente pentru programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a: 1. echilibrarea istorismului cu literatura contemporană; 2. construirea identității europene prin literatură, mai degrabă decât accentuarea unei identități naționale care riscă să alimenteze naționalismele distructive”. Noua programă a fost criticată și de Adrian Mureșan, care susține că predarea literaturii trebuie să fie flexibilă, interdisciplinară și conectată la realitatea contemporană, nu rigidă și limitată la canonul clasic. Eseistul, criticul literar și profesorul de limbă și literatură română din Cluj-Napoca a formulat trei idei esențiale, inspirate din conceptul de „World Literature”: literatura trebuie predată interdisciplinar („că în abordarea corectă a predării literaturii astăzi nu ne mai putem limita doar la studiile literare, ci avem nevoie de o metodologie a transmedialului și a interdisciplinarului. Momentele sau schițele lui Caragiale, prozele scurte de dată recentă ale lui Alex Moldovan și serialul «Seinfeld», atunci când sunt ancorate, de pildă, în refuzul prețiosului și al extraordinarului, în exhibarea banalului și a discuției despre nimic, devin stații de lectură ale unui traseu pe care mintea postmodernă l-a naturalizat deja”); accentul trebuie pus pe cititor și pe actul lecturii, nu doar pe texte („… ceea ce ne interesează aici nu este literatura în sine, ci practica lecturii și profilul celui care citește. Altfel spus, nu pereții și tavanele templului, ci sufletul mireanului, care nu trebuie pierdut ori smintit”); refuzul modernizării este un semn de naționalism rigid și depășit („… teama unei deschideri mai mari către literatura contemporană ori extrem-contemporană și față de necesarul «aggiornamento» nu semnifică decât un simptom al unui naționalism exacerbat, rânced, perdant și anxios”).
■ În numărul 381-382-383/2026 din revista de cultură „Hyperion” au semnat nu mai puțin de 69 de scriitori. Redactorul-șef Gellu Dorian a deschis revista cu editorialul „Poetul și poezia”. Au fost publicate trei interviuri: Paul Gorban a discutat cu Nichita Danilov, poetul, eseistul, prozatorul și editorialistul care a primit, în anul 2026, „râvnitul” Premiu Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia; Daniel Cristea-Enache a dialogat cu prozatorul și romancierul Dan Stanca, iar Nicolae Tzone l-a intervievat pe Shaul Carmel, poet israelian de limbă română. Au fost publicate și o Laudatio semnată de prof. univ. dr. Vasile Spiridon și discursul ținut de Varujan Vosganian, președinte al Uniunii Scriitorilor din România, în cadrul Galei de decernare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, ediția a 35-a, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani, în 15 ianuarie 2026. Versuri au semnat: Nicolae Coande, Marian Drăghici, Costel Zăgan, Stela Iorga, Alice Popescu, Aurora Bîldea Popescu, Diana Trandafir, Ana Ardeleanu, Marilena Apostu, Alina Necșulescu, Gabriela Botici, Victoria Milescu, Oana Leucă, Maria Nicolai, Ștefania Elena Bîcu, Horia Dulvac și Djamal Mahmoud. Proză scurtă au publicat: Dan Perșa, Mircea Bodnariu, Aurel Andrei, Gabriel Schiteanu Câlnău, Angela Burtea Moșescu și Dumitru Ungureanu, iar Horia Gârbea a propus „Viața în roz” – text pentru teatru. Cronici literare au semnat: Daniel Cristea-Enache, Vasile Spiridon, Savu Popa, Liana Sakelliou, Aida Zaharia, Isabel Vintilă, Mircea Teculescu, Diana Dobrița Bîlea, Maria Dobrescu, Teodor Pracsiu, Daniel Mariș, Christian W. Schenk, Sterian Vicol și Nicolae Oprea. Spații generoase au fost alocate paginilor de jurnal semnate de Leo Butnaru, Călin Vlasie și Liviu Ioan Stoiciu. Au mai fost publicate în revista editată de Fundația Culturală „Hyperion – Caiete botoșănene” din Botoșani: studii eminesciene de Valentin Coșereanu, Theodor Codreanu, Petru Ursache, Magda Ursache, Victor Teișanu și Corneliu Fotea; traduceri din poezia internațională de Leo Butnaru (versuri de Giuseppe Ungaretti), Cătălina Frâncu (versuri de Miklós Radnóti, Homero Aridjis și Osip Mandelstam) și Amelia Stănescu (versuri de Petar Tchouhov); eseuri de Al. Cistelecan, Ioan Holban, Vianu Mureșan, A.T. Branca, Marius Chelaru, Cristian Crăciun, Mariana Rânghilescu, Simona-Grazia Dima, Simion Dima, Ovidiu Petcu și Raluca Faraon; articolele în memoria scriitorului Lucian Alecsa (31 ianuarie 1954 – 5 februarie 2016) de Gellu Dorian și Victor Teișanu și note și comentarii privind operele artistului vizual Liviu Șoptelea la împlinirea a șaizeci de ani, de Ioana-Raluca Zamfir, Ioan Serediuc, Mimi Necula și Ana Coșereanu.
■ La Editurile Mega și Philobiblon din Cluj-Napoca a fost reeditată colecția de colinde, publicată în 1914, de folcloristul Alexiu Viciu (1855-1950). Noua ediție a lucrării „Colinde din Ardeal. Datini și credințe poporane. Culegere cu adnotațiuni și glosar” a fost îngrijită de Romulus Todoran și Ion Taloș, cel din urmă semnând și studiul introductiv și notele, iar editorii au fost Daniela Șerdan și Valentin Orga. „Cele 307 colinde culese din localități ardelene și bănățene constituie un număr record pentru vremea sa și atestă pentru prima oară un număr important de tipuri necunoscute anterior, unele fiind doar rar atestate și mai târziu. Cu un cuvânt, Alexiu Viciu a realizat cea mai importantă colecție de colinde din vremea sa, atât ca număr de texte, cât și ca număr de localități din care provin acestea. Toate antologiile de colinde selectează texte din colecția Viciu și orice studiu dedicat principalelor tipuri de colinde apelează la materialul publicat de el. Indexul tipologic «Colinda românească», de M. Brătulescu, include circa 200 din textele folcloristului din Blaj”, a specificat etnologul Ion Taloș.
(A.-B.K.)
