■ Trei membri ai Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj, Alice Valeria Micu, Viorel Mureșan și subsemnatul, sunt prezenți în „Galeria Muzeul Autografelor Cluj-Napoca. Facsimile. Transcrieri. Prezentări” apărută la Editura Scriptor sub egida Institutului Roneuro. Un proiect de excepție, concretizat și prin expoziția inaugurală care a avut loc în 4 decembrie 2023 la Centrul de Cultură Urbană Casino din Cluj-Napoca. Oare cât vor valora la bursa colecționarilor autografele scriitorilor (azi) contemporani?
■ Am primit, prin București, o altă carte de excepție: „Izsó Diamant și Industria Sârmei din Câmpia Turzii. Memoriile unui antreprenor francmason (1920-1940)”, ediție critică în limba română realizată de Attila Varga și Adrian Crivii, volum apărut sub egida Academiei Române. Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, Darian Drs. și a Asociației culturale R.L. Simion Bărnuțiu 6 Cluj-Napoca, la editurile Mega și Argonaut. O carte de citit cu atenție pentru a înțelege întunericul istoriei și pentru a lumina viitorul.
■ Am citit cu interes o carte primită recent, „Din preistorie în viitor” de Victor Ravini (Ideea Europeană, București, 2023). Cu interes pentru că sunt destule teme în acest volum asupra cărora am meditat și eu. Războaiele din Ucraina și Israel m-au dus cu gândul și la implicarea credințelor religioase. Mai e posibilă pacea, armonia sub semnul credinței? Din câte se vede până acum, nu. Și nu e deloc o veste bună. Oricum, fără dialog, fără toleranță, fără valori comune nu se poate construi nimic serios pentru viitor. Și nu doar din perspectiva religiilor, bisericilor de tot felul. Iubirea aproapelui, vai, e atât de departe. Iar despre „armonia în societate” ce să mai vorbim.
■ Am primit și romanul „Tramvaiul 13” de Constantin Arcu, volum apărut la Editura Limes. Mircea A. Diaconu: „Ceea ce supraviețuiește oricărui verdict moral e finalmente viața însăși. Aceasta e miza celui mai recent roman semnat de Constantin Arcu”. Mircea Petean: „Un roman de zile mari, a cărui lectură are, cu adevărat, virtuți vindecătoare”.
(D.S.)
■ În numărul 245/octombrie 2023 al revistei „Nord Literar”, criticul și istoricul literar Mircea Popa prezintă opera unuia dintre cei mai importanți poeți ai Clujului, Ion Cristofor. „Poet profund, care coboară în straturile de adâncime ale sufletului omenesc, Ion Cristofor e un admirabil creator de atmosferă, un admirabil profet al dezastrului ecologic și moral al omenirii, ce își transformă lira într-un clopot de alarmă sonor, care avertizează apocaliptic omenirea asupra infernului în care se scufundă cu fiecare clipă trăită iresponsabil”, a apreciat Mircea Popa.
■ Numărul 508/1-15 noiembrie 2023 al publicației „Tribuna” îi aduce un omagiu istoricului Victor Neumann, la împlinirea vârstei de 70 de ani. Publicistul Gheorghe Schwartz susține că: „Victor Neumann, prin întreaga sa activitate, a atras un puternic spot de lumină favorabilă asupra României şi, chiar dacă în ţară i s-au închis câteva uşi, a reuşit şi reuşeşte să fie un mesager important al ţării în lumea academică şi culturală din marile centre ştiinţifice ale lumii, unde este mereu invitat şi preţuit la adevărata sa valoare”. În revista de cultură din Cluj-Napoca este publicat și un amplu interviu realizat de Lucian Nastasă-Kovács cu profesorul și omul de cultură Victor Neumann.
■ În numărul 10/octombrie 2023 al revistei „Acolada” din Satu Mare, Virgil Rațiu prezintă volumul semnat de Cornel Jurju și Cosmin Budeanca, „Suferinţa nu se dă la fraţi. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni (1948-1958)”, apărut la Editura Polirom. „«Suferința nu se dă la frați…» este o carte cu atât mai importantă cu cât, de vreo 20 de ani și până astăzi, tot mai mulți «performeri» și «formatori de opinie» trompetează prin intermediul TV, unde radio și rețele de socializare că: «tare mai devenim dilematici când e vorba de istoria națiunii», sau: «cu cât uităm istoria, cu atât devenim mai occidentali», ori, atenție!, cu vădită intenție incriminatoare: «tema martirilor din Munții României este și a devenit o temă depășită și anostă», temă pe care ar vrea să o vadă interzisă prin lege”, conchide Virgil Rațiu.
■ În numărul 9-10 (71-72)/2023 din revista de cultură „Neuma” este publicată ancheta: „Inteligența artificială și literatura”. Demersul revistei clujene a inclus trei întrebări: „1) Care credeți că este viitorul factorului uman în literatură? Mai există posibilitatea pentru generațiile viitoare de-a se exprima într-un mod susceptibil să producă literatură «adevărată» așa cum o catalogăm astăzi?; 2) Există voci care susțin că boții artificiali pot reduce considerabil efortul scriitorului, inclusiv în privința blocajelor care au legătură cu ceea ce numim curs al narațiunii. Considerați etică utilizarea inteligenței artificiale în producerea operelor literare?; 3) Vă simțiți amenințat statutul de scriitor, având în vedere că în momentul de față orice persoană cu acces la un bot de inteligență artificială ar fi capabilă să creeze conținut literar?”. Au răspuns anchetei realizate de Andrea H. Hedeș și Horia Gârbea, după o idee de Răzvan Nicula: Adrian Alui Gheorghe, Gabriel Burlacu, Horia Al. Căbuți, Petre Ioan Crețu, Călin Dengel, Florin Dochia, Horia Gârbea, Alexandru Jurcan, Dan Perşa, Mircea Teculescu, Cosmin Andrei Tudor, Lucia Verona, Andrea H. Hedeş, Leo Butnaru, Corina Ozon, Elina Adam, Menuț Maximinian, Sandu Frunză și Răzvan Nicula.
■ Mihai Sas, prozator nonagenar din Satu Mare, a publicat în anul 2023 două cărți: „Cristale şlefuite” și „Cu veacu-n spate”. Primul volum apărut la Editura Cervantes din București, cuprinde o colecţie de aforisme personale și este prefațat de Viorel Câmpean. „Volumul acesta denotă largul orizont de cunoaștere al autorului, bogata sa experiență de viață și știința valorificării ei, dragostea pentru viață și pentru frumos a unui nonagenar model”, a apreciat dr. Viorel Câmpean de la Biblioteca Judeţeană Satu Mare. Volumul de povestiri „Cu veacu-n spate” a văzut lumina tiparului la Editura Limes din Florești și este prefațat de Felician Pop şi Maria Cordea. „Acum, că am ajuns în deceniul al zecelea de viață, mi-aș dori să locuiesc pe o planetă unită, unde oamenii trăiesc în pace, înțelegere, armonie, iubire și toleranță, unde armele se păstrează în muzee și gurile tunurilor sunt țesute cu pânză de păianjen. Mi-aș dori să evadez din oraș, unde natura e izgonită, liniștea pădurii este departe, în plimbările mele nu simt suflul câmpului, nici arșița verii, când se coace grâul, ci simt doar miresmele asfaltului încins”, mărturisește Mihai Sas în povestirea „Dialog cu mine însumi”.
■ „România literară”, una dintre cele mai importante reviste de la noi, a aniversat în luna noiembrie 55 de ani de la apariția primului număr. În ediția din 17 noiembrie 2023 este publicată o anchetă realizată de Cristian Pătrășconiu. Nume importante ale literaturii contemporane au răspuns la întrebarea: „Ce înseamnă România literară pentru literatura română și pentru dumneavoastră personal?” Redăm câteva fragmente din răspunsurile celor 55 de scriitori invitaţi să contribuie la ancheta literară: „Multe reviste au format, au gestionat, au promovat literatura română, de peste cinci decenii, dar numai «România literară» se pare că a valorizat-o, a clasicizat-o. Generaţia ’80 a avut, prin Nicolae Manolescu şi prin revista «România literară» «scena» de afirmare absolută.” (Adrian Alui Gheorghe); „«România literară»: o publicaţie care dă măsură literelor noastre, aidoma «Convorbirilor literare» sau «Vieţii Româneşti» sau întrucâtva «Revistei Fundaţiilor Regale». Vârsta mai mult decât semicentenară pe care o împlineşte ne îngăduie a-i contempla substanţa relativ puţin marcată de presiunea ideologică oneroasă din vremea regimului comunist, ferm orientată spre valorile estetice, deschisă dezbaterilor pe teme diverse, sub semnul bunei credințe.” (Gheorghe Grigurcu); „«România literară» e, în continuare, cea mai râvnită, revistă şi, poate, și cea mai citită, chiar dacă nu întotdeauna cu simpatie. Mă gândeam zilele trecute că niciodată nu a fost mai potrivită ca astăzi povestea cu tâlc despre tatăl și fiul care duc desagii la târg cu măgarul şi nu izbutesc cu niciun chip să scape de gura lumii cârtitoare. Că nu poţi fi pe placul tuturor mi se pare firesc şi nici nu e de dorit. Dar prea e lumea de azi din cale afară de dependentă de ocară, cârtire, ponegrire. Soluţia nu poate fi decât să-ţi vezi de rostul tău şi să le ignori.” (Irina Petraș); „Revista ca atare – nu o idealizez, a avut epoci bune şi epoci mai puţin bune. Dar îi știu importanţa. Dă seamă de mersul literaturii noastre, și pe orizontala geografică, şi pe verticala istorică. Mă bucur când am ce citi în ea. (…) Mi-a displăcut intens în urmă cu câțiva ani, când în paginile ei erau executaţi, adesea în termeni la persoană, scriitori contemporani, colegi de-ai noştri; căci, să ne înțelegem, orice reproş literar poate fi formulat şi publicat, dacă e făcut în termeni civilizați – dar atacurile la persoană nu au ce căuta în spaţiul criticii literare nici măcar în «România literară». Și mă bucur că acest stil agresiv la persoană este acum de domeniul trecutului.” (Marta Petreu); „Interesant că «România literară» s-a tot confundat din start cu Uniunea Scriitorilor, a păstrat Uniunea Scriitorilor ca editor (chiar şi atunci când era finanţată de Anonimul lui Sorin Marin), a stat la dispoziţia membrilor Uniunii Scriitorilor, în primul rând (dar şi a debutanţilor), a fost solidară cu ei. Și că mai ales în ultimii nu ştiu câți ani, de când Nicolae Manolescu, devenit preşedinte al Uniunii Scriitorilor (înainte chiar de a se elibera de activism politic și de funcţia de ambasador la UNESCO), şi sub direcţiunea executivă a lui Gabriel Chifu, «România literară» e stâlpul revistelor literare româneşti, model critic: deschisă, scriitorilor interesați de valoare, cu conţinut de referinţă (editorialul, cronica literară şi poemele publicate, interviurile şi recenziile, eseurile, notele şi «accentele»).” (Liviu Ioan Stoiciu).
(A.-B.K.)
■ Parodistul Lucian Perța a fost sărbătorit în 23 noiembrie, la cea de-a 70-a aniversare a sa, în satul în care s-a născut, Gâlgău pe Someș, Sălaj. Evenimentul a fost organizat de Primăria Gâlgău și Liceul Tehnologic din localitate, cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj și Reprezentanței Zalău a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. Poetul și parodistul s-a bucurat de prezența comunității, în frunte cu primarul, preotul și profesorii școlii, și de a directorului Editurii „Școala Ardeleană”, Vasile George Dâncu și a poetului și criticului literar Viorel Mureșan. Lucian Perța este colaborator permanent al revistei „Caiete Silvane”, iar editura noastră i-a publicat două cărți: Poeme paralele I și II, parte importantă din vasta sa operă.
■ Volumul bilingv româno-italian „Mirabile iubiri. Antologie de gânduri și amintiri”, de Dumitru Găleșanu, a apărut la Editura Eikon, în 2023. Conform prezentării pe care i-o face autorul său, „adresându-se sensibilității și imaginației cititorului prin epistole, sub forma dialogului, cartea este un act literar. Ca în Roma antică, perioadă de glorie când M.T. Cicero a scris celebra sa operă – relativ la natura profund umană a legăturilor de prietenie, sunt convins că nu departe de acesta gândim și noi, astăzi, că tot astfel va fi și în viitor, iar aceasta pentru că spiritul omenesc este și va fi pururea dornic de cunoaștere și de iubire dezinteresată, de a-și apropria o conduită onestă atât în relațiile private, cât și în societate.”
■ „Cuvinte întrerupte de creșterea ierbii”, de Echim Vancea, Editura Echim, Sighetu Marmației, 2022. „Pentru Echim Vancea, scriitor devotat Nordului, venit pe lume la Nănești, lângă Sighetu Marmației (un sat «de poveste», «sat mnicuț» – vorba fratelui întru scris Ioan Es. Pop din Vărai), faima presupune, printre altele, să fii (re)cunoscut de cei alături de care trăiești. Să le fii trebuincios. El a respins naufragiul în Capitală, simțindu-se dator acestui loc și oamenilor de-aici. Maramureșul se dovedește pentru el o sursă de cunoaștere, de redescoperire. E un drog. Aici creatorul se poate izola în momentele când respinge timpul și istoria cele mari, când încearcă să se desolidarizeze de prezent spre a se așeza într-un timp numai al său, compensator. Tot de aici se poate integra atunci când se lasă sedus/supus de opțiunile și hotarele contemporaneității. Când disidența creatoare se mai îmblânzește, Spiritul veacului nu-l răpește însă pentru multă vreme; nevoia reîntoarcerii la spațiul liric al Nordului și la vremea lui spirituală pare hotărâtă de o anume programare dinăuntru, poate tocmai aceea care conferă timbru original, inconfundabil creației sale…” (Delia Muntean)
■ Semnalăm apariția volumului de poezii „Păianjenii mei”, la Editura Limes, Florești, 2023. Autorul Victor Țarină scrie despre oameni pe care i-a cunoscut. Scrie cu dragoste despre „păianjenii” lui. „De câte ori doresc să aflu ceva / despre medicină, religie sau / mai știu eu, le sun pe mătușile / mele, surorile tatălui. La peste / 80 de ani sunt la zi cu toate / noutățile. De la Covid 19 până / la săritura cu prăjina la Olimpiadă. / Azi de exemplu am vrut să aflu / dacă Simvacardul e pentru inimă / sau colesterol și-am descoperit că / pentru amândouă. // În rest sunt nelipsite la biserică și cea / mai tânără e cititorul meu fidel. / Foarte atentă cu mormintele / familiei, lucru just pentru că e sigură / Că se va întâlni cu cei dispăruți. / Dar ce se va întâmpla cu ale noastre? (Mătușile mele)
(C.Ș.C.)
■ Chipuri de români în literatura maghiară. Un rezultat al întâlnirii dintre scriitorii sălăjeni şi sătmăreni din 7 noiembrie 2023 a fost descoperirea volumului „Imaginea românilor în operele scriitorilor maghiari” de Felician Pop (Editura Limes, Floreşti, 2019). Deşi primele romane notabile au fost scrise în Surduc-Sălaj de Jósika Miklós, iar Kemény Zsigmond rămâne un reprezentant de seamă al romantismului unguresc, până în 1919 Ardealul a dat mai degrabă genii poetice (Arany, Kölcsei, Ady) decât mari povestitori. În împărăţia lui Franz Josef, n-a existat nicio figură intracarpatină care să-l concureze pe Jókai sau pe Mikszáth. Dar, după unirea cu regatul român, pare să fi avut loc o explozie a prozatorilor transilvăneni: Bánffy Miklós, Karácsony Benő, Kós Károly, Markovits Rodion, Nyírő József, Tamási Áron, Wass Albert etc. Imagologia pe care o prezentăm aici continuă o lucrare de doctorat inedită, muncită, argumentată, rodul unui volum de lectură impresionant, un alt pas înainte (după Avram P. Todor, Ion Chinezu, Nicolae Balotă etc.) într-un domeniu neglijat al beletristicii de la noi (din lipsa traducerilor sau a tirajelor mici de după 1989). Volumul se deschide cu prefaţa lui George Achim. Autorul îl citează pe Tabéry Géza: „de-a lungul veacurilor, s-a coagulat o spiritualitate specific ardeleană care înseamnă găsirea unui echilibru inteligent între naţiuni, religii, viziuni, tradiţii populare, clase sociale şi interese de grup”. Plămădite în acelaşi areal geografic şi cadru istoric, central şi est-european, operele scriitorilor de ambele naţionalităţi au abordări comune, unele chiar de o surprinzătoare similitudine.
■ Realitatea ca onirodependenţă. Cadrul de început al romanului „O noapte în Paradis” de Daniel Cristian Dumitru (Editura Cristian PlusArt, Malu Mare, 2023) este luminat intermitent de tubul fluorescent al unei firme (f)alimentare, o băcănie de dinainte de Revoluţie. Aparent, locatara de peste drum, Mădălina Grigoraş, lucrează la o filială CEC şi este puternic afectată de moartea logodnicului, de aceea îşi procură de pe piaţa neagră un halucinogen ilegal, numit Sycodil, care o va transpune într-o sumedenie de alte realităţi. Nu strică să amintim anul: 1984! Străfulgerările onirice îi conferă diferite identităţi surprinzătoare: agent secret, broker, pacientă VIP (fiică de prefect) aflată în comă într-un sanatoriu privat. În planul imediat (nu vom numerota nivelurile, pentru că ele se întrepătrund), ea trebuie să desconspire reţeaua de traficanţi, care procură substanţa interzisă. Într-un altul, află că pastilele provoacă temporar o comă asemănătoare cu transa şamanică. Mai mult chiar, starea onirică poate fi indusă şi persoanelor care nu au consumat drogul. După străvechiul calapod al realităţilor alternative, iniţiat de fluturele înţeleptului taoist Zhuangzi, ne putem întreba: „Ina chiar este eroina sau eroina se visează Ina?” Poate că Philip K. Dick a scris despre efectele drogurilor psihedelice, poate că Mircea Eliade a descris aventuri în lumi de vis, poate că eroii lui Vladimir Colin au fost amăgiţi de un demon onirofag – în cazul de faţă avem de-a face cu o structură multidimensională, în care toate par familiare, dar nimeni şi nimic nu-i cum ne-am aştepta să fie.
■ Pe urmele lui Coşbuc. În 28 noiembrie 2023, a avut loc o nouă ediţie a Festivalului de muzică şi poezie „Pe urmele lui Coşbuc”, organizat de Despărţământul Dej „Dr. Teodor Mihali” al ASTRA (preşedinte Radu Gavrilă) în colaborare cu Şcoala Gimnazială Căşeiu. Este unul dintre evenimentele populare, de la începutul Postului Crăciunului, organizat cu copii şi pentru copii. Cei care încă n-au participat la un astfel de spectacol voios găsesc un material bogat ilustrat în revista „Astra Dejeană” 2/2022. Tema centrală este „ASTRA – Un tren, o gară”, prezentă şi într-o miniexpoziţie filatelică. Poate că citatul din istoria lui George Călinescu, care-l prezintă răutăcios pe poetul ardelean, nu este cel mai nimerit pentru o definire. Criticului bucureştean îi răspunde Raveca Vlaşin în „Zarul vieţii”: „Şi n-am a mă plânge acuma / C-ar fi fost totu-n zadar. / Dar mă mir, cum luptă unii / Măsluind al vieţii zar”. Să citiţi memoriile lui Adrian Marino, care i-a fost asistent. Cu mult respect, preotul Ioan Morar vorbeşte despre astriştii de seamă, înaintaşii celor de acum: „Unde sunt cei care nu mai sunt? […] Zis-a bufniţa: Când va cădea / Marele-ntuneric, veţi vedea”. După 1948, s-a văzut. Revista cuprinde mici monografii dedicate personalităţilor sau localităţilor, prezentarea diferitelor activităţi de peste an (Şcoala Academică, spectacole, aniversări, lansări de carte, revista soră „Artă şi literatură”), proză scurtă de Aurel Podaru, Dan Skorca, Dorina Catarig, poezii de Augustin Rus, Teodora-Daria Drăgan. În concluzie, s-o cităm pe Magdalena Vaida: „ASTRA a fost şi va mai fi!”
(G.-D.G.)
Premianții
Concursului de creație literară „Iuliu Suciu”, ediția a XXVII-a
Marți, 5 decembrie 2023, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Zalău, a avut loc premierea câștigătorilor Concursului de creație literară pentru liceeni „Iuliu Suciu”, ediția a XXVII-a.
Juriul – alcătuit din Marcel Lucaciu (preşedinte), Ion Piţoiu-Dragomir, Ileana Petrean-Păuşan, Daniel Săuca și Corina Știrb Cooper (membri) – a desemnat următorii câștigători:
Secțiunea Proză: Premiul I – Sabou Alexandra-Mariana, Colegiul Național „Silvania” Zalău; Premiul al II-lea – Moroti Cosmina-Miruna, Liceul Pedagogic „Gheorghe Șincai” Zalău (premiul al III-lea și mențiunea nu s-au acordat);
Secțiunea Poezie – Mențiune: Sîrca Eliza-Maria, Colegiul Național „Simion Bărnuțiu” Șimleu Silvaniei și Martin Melissa-Maria, Liceul Pedagogic „Gheorghe Șincai” Zalău (premiile I, al II-lea și al III-lea nu s-au acordat).
Marele premiu al concursului, Premiul „Iuliu Suciu”, a fost acordat elevei Sabou Sara-Maria, de la Colegiul Național „Silvania” Zalău. Diploma i-a fost înmânată elevei de către doamna Valeria Suciu, soția regretatului profesor Iuliu Suciu.
Evenimentul a fost organizat de Casa de Cultură a Sindicatelor Zalău și Cenaclul literar „Silvania” Zalău, în parteneriat cu Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Inspectoratul Școlar Județean Sălaj.
prof. Marcel Lucaciu,
președintele Cenaclului literar „Silvania” Zalău
+ There are no comments
Add yours