Nu am fost pentru prima oară la Brezoi, acolo unde acum câțiva ani s-a născut un fenomen. Am fost din nou la un festival ce s-a descătușat de mediocritatea elitelor. Și nu în vreun mare oraș sufocat de mici și bere la pet, plin de spectatori ce se scarpină pe burtă. Ci într-un orășel de pe Lotru, clădit de italienii săraci, pe la sfârșitul secolului XIX. Norocul orașului a fost primarul neamț Robert Schell, un iubitor de muzică ce s-a întâlnit cu un alt iubitor de muzică bună – Mihai Răzvan Mugescu. Și uite așa s-a născut fenomenul Brezoi. Iar anul acesta a fost ceva ce la început nimeni nu a crezut: cinci concerte ale reginei blues-ului – Beth Hart.
Pe Beth o vedeam pentru prima oară. Pe lângă profesionalism, am văzut un artist ce și-a revărsat inima și sufletul către noi, un fel de terapie muzicală. Beth Hart este o forță, un uragan ce stă semeț pe scenă, rezistând taifunurilor emoționale, uneori tragice, dar întotdeauna arătându-ne frumusețea ei sufletească. Concertul a fost plin de compoziții superbe și melodii emoționante, trecând de la rock’n’roll la blues, de la blues la jazz. Vocea ei, perfect sincronizată cu trupa, domina spațiul festivalului, întregit de o lună sidefie. Un amestec de Nina Simone și Aretha Franklin. Fiecare silabă mângâia aerul, picăturile de miere fiind repede absorbite de sufletul blues-ului. Fiecare melodie cântată avea profunzime, emoție, sens și istorie. Un fel de putere brută înmuiată de emoția liniștitoare ale pieselor melancolice.
Concertul l-am simțit ca pe o experiență psihologică. Emoții venite de peste tot, împinse de puterea vocii pasionale. M-am simțit ca într-o călătorie alături de Beth, purtat într-o poveste despre viață, trăiri și greșeli. Puțini artiști dau atât de mult publicului, totul fiind o recompensă pentru dragoste și durere. Zâmbetul ei pătrunde peste tot, chipul ei este strălucitor, rezultatul fiind o bucurie explozivă a melodiilor.
A fost o seară muzicală unică, uimitoare, vie și autentică. Dar a fost și cel mai dificil concert pe care a trebuit să-l descriu, deoarece cuvintele sunt prea sărace, trebuie experimentat personal. Iar dacă aveți ocazia, nu ezitați să o faceți!
+ There are no comments
Add yours