■ „Umbre în travesty” de Gheorghe Vidican, Editura Junimea, Iași, 2025. „Metoda lui Gheorghe Vidican este de a crea, prin acumulări de sugestii, de imagini disparate, de asocieri surprinzătoare, o poezie de atmosferă, intuind, evidențiindu-i un numitor comun. Textele, după cum ne-a obișnuit autorul, nu au o narațiune cursivă, nu au conținut fabulistic: ele așteaptă revelația, sclipirea dicteului. Scriitorul își adaptează natural universul propriu (cu background romantic) la instrumente specifice postmodernismului: o realitate lingvistică pitorească (inserarea de termeni argotici), o stilistică a fragmentarului (ritm sincopat, discurs realizat prin juxtapuneri repetate), o erupție de cuvinte (în căutarea unui autor), desemantizarea ca protest la comunicarea comodă, o mentalitate socială a cotidianului. Gheorghe Vidican scrie altfel decât cei mai mulți dintre confrații săi, având o imaginație lexicală și combinatorie prodigioasă, o deosebită propensiune pentru invenție, ambiguizare, permutare a elementelor lingvistice. Experimentală, într-un anume sens, temerară, fără îndoială, poezia sa propune o altă cale, o altă viziune de exprimare poetică.” (Paul Aretzu)
■ „De-o mie de ani – dor” de Loredana A. Știrbu, Editura Actaeon Books, 2025. „Într-un univers grăbit, volumul De-o mie de ani – dor invită la o melancolie activă, la o reapropiere de ființă prin cuvânt. Acesta nu doar că reclamă un loc în literatura feminină contemporană, dar propune ipostazieri lirice în care dorul, iubirea și feminitatea devin ctitorii ale ipseității. Printr-o scriitură francă, uneori tandră, alteori cu ghimpi pamfletari, sarcastică, Loredana A. Știrbu dă glas unei feminități poliedrale, traversate de memorie și vis, de absență și speranță – devoalând o voce lirică ce începe să fie ascultată.” (Daniela Sitar-Tăut)
(C.Ș.C.)
■ Numărul 36-37/29 august 2025 al revistei „România literară” este unul bogat în cronici și analize literare. Criticul și istoricul literar Răzvan Voncu scrie despre cartea lui Ovidiu Pecican, „Istoria istoriografiei Țării Românești între secolele XIII-XVIII”; cunoscutul scriitor Gheorghe Grigurcu prezintă volumul de poezii „Meteorolog de serviciu”, semnat de Lucian Vasiliu; Horia Gârbea, președintele Filialei București – Poezie a Uniunii Scriitorilor din România, publică o cronică la volumul de debut „Războiul fără veac” al dramaturgului David Seko; poeta și prozatoarea clujeană Andrea H. Hedeș recomandă nuvelele lui Constantin Cubleșan din „Fecioara de fum”; poetul și criticul literar Adrian Alui Gheorghe prezintă volumul de poeme „Regatul disfuncției” de Sorina Rîndașu; Dan Gulea, doctor în filologie, scrie despre „Povestea elefantului care trăia într-o nucă”, roman de Adrian Alui Gheorghe; Savu Popa prezintă un nou volum de versuri: „9 din 10 să plouă” de Adrian Bodnaru; prozatorul, criticul literar și eseistul Angelo Mitchievici scrie despre volumul de povestiri „Toți bărbații din viața mea” de Petre Barbu; filozoful Horia Vicențiu Pătrașcu analizează cartea „Nu copilul e de vină: pentru o contraetică a părintelui care știe tot”, semnată de Ioana Scoruș, psihoterapeut pentru copii; prozatorul și criticul literar Adrian Lesenciuc analizează romanul „Lexic de familie” de Natalia Ginzburg, iar Ana-Stanca Tabarasi-Hoffmann, cercetătoare în istoria ideilor, eseistă și traducătoare stabilită în Germania, prezintă două volume recent apărute care ilustrează strânsele legături dintre istoria religiilor și literatură: Marcel Tolcea, „Ultimul avangardist. Misterele lui Ionathan X. Uranus, «serafim și boxeur»” și Bogdan Tătaru-Cazaban, „Învierea lui Lazăr de-a lungul secolelor”. La secțiunea „Istorie literară”, în articolul „Naturalizarea eșuată. Ioan Slavici (1848-1925)”, prof. univ. dr. Vasile Spiridon de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău prezintă amănunte inedite din biografia marelui clasic al literaturii române. Mircea Mihăieș, critic literar și eseist, publică un fragment din volumul „Cele patru sinucideri ale Virginiei Woolf”, în pregătire pentru Editura Polirom. Versuri au semnat în „România literară”: Coman Șova, Liliana Ursu și Ioan Pintea, iar Cristian Pătrășconiu a realizat un interviu cu Remus Ștefureac, sociologul care a coordonat sondajul de opinie ce a ocupat, pentru multe zile, centrul agendei publice și mediatice, referitor la percepția populației cu privire la regimul comunist. Remus Ștefureac atrage atenția asupra influenței Rusiei în promovarea comunismului și a mitului Ceaușescu: „Rusia joacă în favoarea cauzei Ceaușescu. Am fi naivi să credem că nu se întâmplă așa. E foarte simplu să vedem asta – și nu avem nevoie de instituții de intelligence ale statului. E foarte ușor să ne uităm pe conturile de Facebook de acum 4-5-6 ani care propagau mitul Ceaușescu și să vedem ce fel de narative se propagă acum pe acele conturi. Vom observa, desigur, că sunt o grămadă de narative proruse, antioccidentale, anti UE. E foarte simplu de făcut această demonstrație. E clar că există o formulă de coordonare. Dar nu trebuie să cădem nici în capcana de a absolutiza, de a spune că totul vine din acea zonă. E evident că Rusia profită, Rusia este într-unul dintre cele mai delicate momente ale istoriei sale, a inițiat un război pe care nu îl câștigă, nu pare a fi capabilă să îl câștige. E un război care are și această dimensiune a războiului informațional unde Rusia se dovedește a fi, totuși, eficientă. Dar, dincolo de aceasta, trebuie să vorbim și de factori interni, pe care nu îi putem ignora. Tentația de a utiliza populismul & ultrapopulismul valorificate ca instrumente de câștigare a votului e mare în rândul actorilor politici din România. Cu sau fără legături cu Rusia, aceste subiecte sunt supralicitate pentru a câștiga facil voturi. De multe ori, aceste atitudini și aceste tipuri de instrumente sunt utilizate de factori autohtoni care nu au neapărat o legătură cu o astfel de influență. E, așadar, un mix. Unul periculos”.
■ Printre semnatarii articolelor din numărul 8/2025 din „Steaua”, revista culturală editată de Uniunea Scriitorilor din România, se numără și doi sălăjeni: Ioan F. Pop și Viorel Mureșan. Poetul, eseistul, publicistul și muzeograful, născut în Valcău de Sus, Ioan F. Pop a publicat poemele: „Noaptea ca un trăznet”, „Câteva trepte câțiva pași” și „Haine vechi”, iar poetul și criticul literar, stabilit în Surduc, Viorel Mureșan a publicat cronica intitulată „Am bagajele pregătite la ușă”, despre un volum de versuri semnat de Ioan T. Morar și apărut la Editura Baroque Books & Arts, București, 2024. „Poemele din «Toba de piatră» își au rădăcinile într-un sol arhaic, dar structurile lor lirice aglutinează, pe post de «corelativ obiectiv», eșantioane din cotidianul pe alocuri chiar modern. (…) Deși nu cel mai unitar dintre volumele lui Ioan T. Morar, «Toba de piatră» e o carte care trebuia scrisă, pentru cele câteva adevăruri umane ce își cer din când în când dreptul la cuvânt”, a apreciat Viorel Mureșan.
(A.-B.K.)
■ Vineri, 29 august 2025, am fost, împreună cu Doina Ira-Tăutan, la (a)casa familiei George și Agatha Bacovia din București. Casă Memorială, situată, cum altfel?, pe strada George Bacovia (fost „Frăsinetului” în anul construirii – 1933), aflată sub custodia Muzeului Național al Literaturii Române, făcând parte din patrimoniul Uniunii Scriitorilor din România. Onorați de invitația agreabilei distinse doamne prof. univ. dr. Daniela Sitar-Tăut, am participat la o lansare de carte cu totul remarcabilă: „Viața lui Bacovia”, construcție monografică monumentală datorată omului de cultură, scriitor și istoric (literar), Alexandru Buican, soțul distinsei colege. Autorul unor lucrări de sinteză istorică acribic documentate și original interpretate despre Brâncuși, Camil Petrescu și „Vlad Țepeș – o biografie a lui Vlad III Dracula”, și-a devoalat live pasiunea pentru biografism și exhaustivitate. Mai multe despre acest eveniment și monografia care l-a generat – în numărul următor al revistei noastre.
■ Să intri în posesia unui autograf pe cartea poetului – eseist, istoric și critic literar, doctor în filologie și muzicolog – Dan Anghelescu, ar putea fi asimilat unui privilegiu. Ei, bine, l-am întâlnit pe autorul celor 14 cărți de poezie, așa cum reiese din cuprinsul celei de-a doua manșete a cărții cu titlul „Poeme sub acoperire”, Ed. Aius, Craiova, 2024, la Casa Memorială „George și Agatha Bacovia”, în timpul derulării unei acțiuni-eveniment, la care am avut onoarea de a fi invitat: lansarea monografiei poetului George Bacovia, redactată de Alexandru Buican. Înainte de a ne lua rămas bun, poetul mi-a oferit acest tom, a cărui prefață este semnată de Ioan N. Roșca, iar postfața aparține lui Theodor Codreanu. „…în poezia lui Dan Anghelescu (…) sensurile, conotațiile unui termen vin către cititor și-l iau prin surprindere, îl izbesc chiar, și-i aduc în față Lumea – cunoscută aparent și totuși… atât de nouă, de necunoscută (…)” (Mihaela Albu, Notă pe coperta 4).
(V.T.)
