Filosofia lui Lucian Blaga a fost adusă în atenția liceenilor și cadrelor didactice din Zalău cu prilejul conferinței susținute de scriitoarea și prof. emerit dr. Marta Petreu. Manifestarea ce a strâns peste 200 de participanți a avut loc joi, 26 septembrie 2024, în sala de conferințe de la Casa de Cultură a Sindicatelor din Zalău.

Invitata Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj a fost prezentată publicului de către Daniel Săuca, managerul instituției de cultură din subordinea administrației județene. Acesta a vorbit despre parcursul profesional și cărțile profesoarei Marta Petreu. Despre romanul „Acasă, pe Câmpia Armaghedonului” a precizat că este o carte extraordinară și recomandă volumul „Filosofia lui Blaga”, apărut la Editura Polirom. „Marta Petreu este o personalitate a culturii românești și eu, cel puțin, mă bucur că este astăzi la Zalău și susține o conferință despre cel mai important filosof român”, a punctat Daniel Săuca.
Scriitoarea Marta Petreu a mărturisit că și-a început cariera profesională ca profesoară la un liceu din Cluj-Napoca și s-a declarat încântată că susține o conferință în fața unui public format din elevi. „Am venit cu gândul că țin o lecție unor elevi. Adică mă întorc la meseria mea de bază, de profesor. Am fost zece ani de zile profesoară la Liceul «Emil Racoviţă» și am predat de la clasa a V-a până la clasa a XIII-a”. Scriitoarea formată în ambianța intelectuală a mișcării literare clujene „Echinox” a mulțumit managerului Daniel Săuca și dramaturgului Flavius Lucăcel pentru invitație, pentru buna primire și pentru cuvintele de bun-venit.

În continuare, profesoara specializată în cercetarea filosofiei românești a vorbit despre scopul conferinței „Filosofia lui Blaga”: „Eu sunt de formație, adică prin educație, prin universitate, absolventă de filosofie-istorie și în meseria mea, m-am concentrat pe filosofie și astăzi o să vă vorbesc despre Lucian Blaga, încercând să vă sugerez dimensiunea personalității lui. Dar o să pun accentul pe filosofie pentru că aceasta îmi este meseria. (…) Blaga a fost cea mai complexă personalitate culturală românească din secolul al XX-lea. El a absolvit două facultăți: Teologia, la Sibiu și Oradea, care a lăsat urme serioase în opera pe care a scris-o, respectiv Filosofia, la Universitatea din Viena, unde a obținut și titlul de doctor în 1920”.
Profesoara de istoria filosofiei românești la Universitatea „Babeș-Bolyai” a făcut referiri și la biografia poetului, filosofului, eseistului și dramaturgului din Lancrăm și a recomandat două cărți semnate de acesta: „Blaga este pe de-o parte literat, iar pe de alta filosof. A scris publicistică, poeme, este unul din marii poeți români, a scris și piese de teatru. Vă recomand romanul «Luntrea lui Caron» și memoriile «Hronicul și cântecul vârstelor». Literat fiind, a vrut să fie filosof, iar pentru cariera lui de filosof a muncit foarte mult. A descoperit filosofia, cultura înaltă, știința și literatura înaltă, când era încă licean și a vrut din răsputeri să fie filosof și profesor – neapărat la Cluj”.
Scriitoarea optzecistă Marta Petreu a precizat că opera filosofică a lui Blaga este de mare întindere, de peste 4.200 de pagini. Încă din anul 1990, ea s-a aplecat asupra studierii operei marelui filosof: „Am publicat despre Blaga studii, eseuri, încă din anul 1990, iar în revista «Apostrof» pe care am condus-o timp de 33 ani, am publicat textele altora sau documente despre Blaga, pentru că încă de la începutul anilor ’90 am vrut să scriu o carte despre Blaga. De asemenea, am publicat la editura care era pe lângă revistă, cărți cu documente Blaga, de exemplu «Blaga supravegheat de Securitate» de Dorli Blaga și Ion Balu, cărți despre Blaga, volume de corespondență și am determinat-o pe Dorli, fiica lui Blaga, să scrie, pas cu pas, un volum despre tot ce își amintește despre tatăl ei”.
De filosofia lui Lucian Blaga, profesoara Marta Petreu s-a ocupat de la sfârșitul anului 2017, începutul anului 2018, după ce i-a recitit opera. Pentru început, și-a propus să clarifice legăturile marelui gânditor sau lipsa lor cu cele două mișcări extremiste din România, în volumul: „Blaga între legionari şi comunişti” (2021). „La Blaga este o foarte mare problemă: mai mulți autori contemporani spuneau despre Blaga ceea ce se spusese la Securitate despre el în anii regimului socialist, că Blaga ar fi legionar. Am vrut, înainte de toate, să-i clarific situația ideologică. În timpul regimului socialist s-au pus în cârca lui Blaga o grămadă mare de vinovății, că ar fi mistic, reacționar, retrograd, ortodoxist, fascist, că opera lui ar fi pe placul legionarilor, că în filosofia lui ar fi filogerman și că ar fi favorizat intrarea ideologiei hitleriste în România”. Apoi a vorbit despre munca laborioasă de demontare a zvonurilor privind legionarismul lui Blaga: „Am luat toate învinuirile care i-au fost aduse lui Blaga, le-am pus în ordine cronologică, am lucrat cu zvonuri, chiar dacă erau scrise. Aceste învinuiri au fost transformate, după 1990, de mișcarea legionară, reînviată, în argumente: «Uite ce buni suntem noi, din moment ce și Blaga a fost legionar». (…) Pe baza operei lui Blaga, din cărți, articole, mi-am dat seama că nici măcar una dintre acuzații sau unul dintre zvonuri nu se susțineau. (…) Toate calomniile și jignirile pe care i le-a adus regimul socialist și care au fost reluate după 1990 în timpul democrației și libertății noastre de noile mișcări de extremă dreaptă erau niște falsuri. A fost o muncă foarte serioasă și dificilă, pe care am făcut-o”. Cel mai greu i-a fost să analizeze un zvon care ajunsese până în publicistica occidentală germană, potrivit căruia piesa „Avram Iancu”, semnată de Blaga, l-ar reprezenta nu pe „Crăișorul munților”, ci pe Corneliu Zelea Codreanu, liderul mișcării legionare.
În continuare, profesoara a vorbit despre suferințele autorului „Poemelor luminii” în timpul regimului comunist: „În timpul regimului socialist din România, Blaga nu a putut să publice, nu era lăsat să publice. I s-a cerut să publice, să dea o adeziune, o declarație, despre cât de mult îi place lui socialismul, dar a refuzat. A fost unul dintre puținii intelectuali români care au rezistat unor presiuni uriașe din partea partidului-stat totalitar socialist român. A fost supravegheat de Securitate, anturajul lui a fost închis, avea deschis dosar de urmărire, îi erau trimise iscoade tot timpul, a fost scos de la Universitatea din Cluj, a fost dat afară din Academia Română. Era o persoană non grata, în curs de a fi arestat”.
După clarificarea raporturilor lui Lucian Blaga cu mișcările extremiste, profesoara Marta Petreu s-a ocupat de gândirea blagiană. În volumul apărut în 2024, „Filosofia lui Blaga”, ce numără peste 600 de pagini, analizează opera filosofică a lui Lucian Blaga, de la începuturile acestuia și până când comuniștii l-au ostracizat pe filosof. Blaga s-a ocupat de filosofie timp de 45 de ani, din 1914 până în 1959. „Am citit și recitit toată filosofia lui Blaga, de la primele lui articole de presă din 1914 până la sfârșit. A fost greu, Blaga este un autor foarte dificil”.
Profesoara de istoria filosofiei româneşti a identificat trei perioade în evoluţia gândirii filosofice blagiene. „Sintetic, opera filosofică lui Blaga poate fi împărțită în trei mari perioade. Prima este perioada pre-sistemică, de pregătire, anii de ucenicie, din 1914 și până în 1930. În această perioadă și-a dat și doctoratul și are câteva cărți foarte interesante. A doua perioadă, cea sistemică, a marilor creații, începe din 1930, din momentul în care s-a născut Dorli. Atunci s-a decis să facă o operă serioasă, din moment ce destinul i-a dat un asemenea dar: un copil, și s-a apucat să-și construiască sistemul filosofic și a lucrat la acest sistem în deplină libertate și democrație până în 1944. După 23 august 1944, în faza post-sistemică, pentru Blaga a început epoca neagră a vieții lui, când s-a aflat la propriu sub teroarea istoriei. A continuat să scrie filosofie, dar mai puțin, numai patru cărți, în așa fel încât să-și termine sistemul filosofic, pe care l-a încheiat cu cartea «Fiinţa istorică» în august 1959”. În continuare, profesoara Marta Petreu a descris filosofia lui Blaga, metodele, principalele opere și a menționat influențele din operele marelui filosof. A explicat conceptele-cheie ale sistemului filosofic blagian: omul, misterul, Marele Anonim, cunoașterea, cultura, creaţia, eonul dogmatic, dogma, intelectul ec-static, cenzura transcendentă, materia și forma, cunoașterea paradisiacă, cunoașterea luciferică ș.a.
„Blaga se inspiră masiv din ceva ce se întâmplase la începutul secolului al XX-lea și se întâmpla încă în anii ’20 și la începutul anilor ’30 și anume ceea ce se întâmpla în fizică. El a fost împins să caute o metodă de cunoaștere, care să fie folosită și în filosofie și să poată fi utilizată de oamenii de știință. Domeniul care l-a inspirat a fost nașterea fizicii noi. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, paradigma fizicalistă newtoniană a intrat în criză și au apărut teoria relativității a lui Albert Einstein, precum și fizica cuantică, în care particulele nu se mișcă cum vrem noi și nici după legile formulate de Newton, ci au mișcări și stări surprinzătoare, care se contrazic, iar logica intră într-un impas. Blaga a căutat o metodă care să dea seama și să prindă complexitatea realului așa cum este descris realul în fizica cuantică. (…) Practic, el încearcă să schimbe metoda din cunoaștere, să-l concureze pe marele filosof Immanuel Kant, care și-a construit filosofia, criticile, pe seama fizicii newtoniene. Blaga vrea să concureze și propune metoda ec-statică”, a spus profesoara Marta Petreu despre filosoful preocupat de metoda cunoașterii. Sistemul filosofic original conceput de Lucian Blaga este expus în trilogiile sale: „Trilogia cunoașterii”, „Trilogia culturii”, „Trilogia valorilor”, opere ce relevă personalitatea excepțională a marelui gânditor român.
Potrivit scriitoarei Martei Petreu, Blaga a fost influențat de Friedrich Nietzsche, de filosofii inconștientului: Sigmund Freud și Carl Gustav Jung și de școala morfologică germană, respectiv de Leo Frobenius și Oswald Spengler.
Fondatoarea revistei „Apostrof” a recomandat și lucrarea: „Despre conştiinţa filosofică”: „Este o lucrare fermecătoare, pe care o poate citi orice licean. Și eu am citit-o, când eram în liceu, și am învățat foarte mult despre filosofie din ea”. „Despre conştiinţa filosofică” cuprinde materia cursului ţinut de Lucian Blaga la Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj, în anul universitar 1946-1947.
În concluzie, profesoara Marta Petreu a spus: „Filosofia lui Lucian Blaga este un monument. Nu este un adevăr, dar nicio filosofie nu este un adevăr. Fiecare filosofie dă seamă numai pentru epoca în care a fost creată și pentru un pic din epoca următoare. Personal, m-am simțit foarte fericită în timp ce am lucrat pe filosofia lui Blaga”.
Conferința „Filosofia lui Blaga” a fost organizată de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, în colaborare cu Asociația „Curierul timpului”, Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj și Reprezentanța Zalău a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.
+ There are no comments
Add yours