Arca poeziei, Khalil Gibran: (1883-1931)

Poet și pictor libanez, stabilit în SUA în 1910. Opera poetică, de o mare simplitate stilistică, evocă realități din țara sa, fiind cuprinsă în volumele: Nebunul, Profetul, Grădina Profetului. Vizavi de poezia sa, reținem următoarea apreciere a lui George Russell: „Nu cred că Orientul a mai vorbit cu o voce atât de frumoasă de la Gitanjali al lui Tagore, ca în Profetul lui Gibran, care e un artist plastic, pe cât e și poet.”

Grădina Profetului

(fragmente)

Și deci era seară. Și el ajunse pe dealuri. Pașii îl duseră în ceață, și stătu printre stânci și chiparoși albi, ascuns tuturor lucrurilor, și el vorbi astfel:

…Oh, Ceață, sora mea, sora mea Ceață,

Sunt una cu tine acum.

Da, sinele meu s-a topit,

Zidurile au căzut

Și lanțurile s-au sfărâmat;

Mă înalț spre tine, ceață eu însumi,

Și împreună vom pluti peste mare până în cea de-a doua zi a vieții,

Când aurora te va așterne, picătură de rouă, într-o grădină,

Iar eu voi fi prunc la sânul unei femei. 

(Traducere de Radu Cârneci, în Poeme, Editura Albatros, București, 1983)