Cum descoperim o carte? Cum ne apropiem de ea? Răsfoim câteva pagini? Dacă ne frapează o expresie, continuăm… Maria Trandafir e un nume cunoscut în critica și istoria literară. Stau mărturie volumele Subiectivitate și obiectivitate în propria poveste, Magia gândurilor, Universul cărților și tainele lumii. Acum, deodată, a pășit pe planeta poeziei, odată cu volumul Întoarcere în timpul nepierdut, Editura Vasiliana ’98, Iași, 2025, structurat pe trei capitole: Primăvară și iubire, Toamnă și înțelepciune, Iarnă și tăcere. Ilustrațiile semnate de Elena Alistar – puseuri cromatice, când diafane, când hipnotice – însoțesc poemele cu fidelitate coerentă, colorându-se sau estompând nuanțele, în funcție de balansul anotimpurilor, pentru că Maria Trandafir are curajul să deseneze poetic ciclul vieții, focusată pe redescoperirea sinelui. Ea se întoarce într-un timp bine folosit, câștigat, reconsiderat. Cum scria Virginia Woolf: „să-ți descoperi propriile dimensiuni, să te eliberezi”. Dar nu oricum. Ce spunea Hemingway? Că stropul de noutate pe care fiecare îl lasă după sine „e foarte costisitor și e unica moștenire ce o lasă după sine”. Da, Maria Trandafir rămâne originală, cu o individualitate autentică, dincolo de orice asocieri și comparații. Reface în stil propriu, cu intarsii livrești (Iona, Tristan, Ianus, Isolda, Penelopa) universul din Cântarea cântărilor, păstrând aceeași simplitate, noblețe spirituală, mereu „captivă în iubire”, în timp ce „plutea peste tot iubirea / peste oameni mereu în așteptare / și peste întreaga fire”. Asemenea lui Ianus, „între lacrimă și zâmbet, te vreau / pe tine vânt, / iar pe mine – odihna ta”. Mereu umărul iubitului, far protector, atunci când ea se metamorfozează în fluture sau albină, apropiindu-se de el „ca floarea de fruct”. Pasiunea nu cunoaște limite, în hiperbolizări viscerale, știind că „nu te voi lăsa adâncului pradă, / căci aer vei respira / prin inima mea”.
Eternitatea iubirii, melancolie, slalom discret printre tonalități elegiace, metafore dense, sinuozități elocvente – un volum de excepție, o voce poetică fascinantă.