Zilele revistei „Caiete Silvane”, ediția a XVIII-a, organizate la Cluj-Napoca și la Zalău, în 19 și 20 martie 2026, au reunit scriitori din județele Sălaj, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Cluj și Dolj. În cadrul sărbătorii literare dedicate publicației sălăjene a fost acordat Premiul revistei „Caiete Silvane” profesorului universitar doctor Ion Taloș, o personalitate importantă a folcloristicii românești contemporane. Amfitrion al manifestării a fost managerul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Daniel Săuca.
Al cincilea laureat al Premiului revistei „Caiete Silvane”




Activitățile din prima zi a manifestării culturale s-au desfășurat la sediul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. A avut loc o întâlnire cu reputatul etnolog Ion Taloș, care a susținut și o conferință. Premiul revistei „Caiete Silvane” (acordat unor personalități de primă mărime: în 2022 profesorului universitar doctor Ion Pop, membru corespondent al Academiei Române; în 2023 poetului, prozatorului și eseistului Horia Bădescu; în 2024 istoricului, criticului literar și profesorului universitar doctor Mircea Popa, iar în 2025 poetei, eseistei și militantei anticomuniste Ana Blandiana), pe anul 2026, i-a revenit etnologului Ion Taloș, născut la 22 iunie 1934, în satul Prodănești, comuna Creaca, județul Sălaj, în semn de prețuire pentru întreaga sa operă științifică.
Manifestarea a fost deschisă de Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, care a evidențiat rolul revistei și al mediului cultural sălăjean: „Sunt foarte încântată de ceea ce face revista, Editura «Caiete Silvane», dar și reprezentanța Sălaj a filialei clujene a Uniunii Scriitorilor. Este o reprezentanță foarte activă, de multe ori poate fi și model pentru celelalte și chiar și pentru Filiala Cluj, pentru evenimentele pe care le pune la cale și pentru atenția cu care se apropie de evenimentul cultural din zonă. E la concurență cu reprezentanțele din Maramureș, Bistrița-Năsăud și Satu Mare, care sunt reprezentanțe ce lucrează pentru binele literaturii române de astăzi, pentru imaginea Transilvaniei culturale. De câte ori vin la Cluj, sălăjenii au de arătat lucruri importante și merită toate felicitările noastre”. În continuare au luat cuvântul criticii literari Viorel Mureșan și Mircea Popa, prezentând contribuțiile științifice ale lui Ion Taloș în domeniul folcloristicii și importanța sa la nivel național și european.
În galeria marilor nume ale culturii române
Scriitorul Viorel Mureșan a prezentat date biografice despre Ion Taloș, bazându-se pe lucrarea lui Mircea Popa, „Ion Taloș și romanitatea orientală. Cu mărturisirile biografice ale lui Ion Taloș”, volum apărut în 2025, la Editura „Școala Ardeleană” din Cluj-Napoca, sub egida Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Criticul literar stabilit la Surduc a analizat relația cu Lucian Blaga, sugerând o continuitate spirituală între generații, și a evidențiat rolul profesorului Ion Taloș în recuperarea antologiei de poezie populară alcătuită de Lucian Blaga și apărută pentru prima dată în anul 1966. De asemenea, a spus că etnologul a facilitat circulația operei lui Blaga, inclusiv prin transmiterea antologiei către Mircea Eliade, prin traducerea acesteia în limba germană și parțial în limba spaniolă și prin susținerea de seminare în mediul universitar, bazate pe textele incluse în volumul Poetului Luminii. Pentru a contura locul lui Ion Taloș în cultura română, Viorel Mureșan a consultat cea mai recentă ediție a lucrării „Dicționar Enciclopedic Român” (în șapte volume). În dicționarul respectiv, Ion Taloș beneficiază de un spațiu comparabil cu cel acordat unor personalități de prim rang, precum Dumitru Stăniloae, Nicolae Manolescu, Sextil Pușcariu, Marin Sorescu sau David Prodan.
Profilul unui savant enciclopedic european
Profesorul universitar doctor emerit Mircea Popa a susținut o amplă laudatio, aducând în prim-plan contribuțiile lui Ion Taloș în folcloristică și antropologie, cercetările despre „Meșterul Manole”, colinde și balade populare. Criticul și istoricul literar și-a justificat calitatea de vorbitor prin relația personală și profesională de lungă durată cu Ion Taloș, evocând anii de formare comuni în cadrul mediului academic clujean, descris ca un spațiu al rigorii științifice și al deschiderii spre nou, unde influența unor profesori precum Dumitru Pop sau Ion Mușlea a fost esențială. A vorbit și despre activitatea universitară în Germania, de la Universitatea din Köln, și despre recunoașterea internațională a etnologului sălăjean. În ansamblu, discursul rostit de Mircea Popa a conturat profilul unui savant enciclopedic, inovator, comparatist de anvergură europeană. A fost semnalată și apariția volumului lui Iordan Datcu, „Introducere în opera lui Ion Taloș”, apărut la Editura „RCR Editorial”, București, 2026.
O viață dedicată cercetării
În cadrul conferinței susținute, Ion Taloș a evocat momente din copilăria sa, dificultățile întâmpinate și parcursul său educațional, evidențiind rolul mentorilor, în special al lui Ion Mușlea, în formarea sa profesională. A vorbit despre descoperirile importante, precum varianta ardeleană a baladei „Meșterul Manole”, legăturile între folclor și literatura medievală, abordarea comparativă europeană și cercetările despre colinde și tradiții și a ilustrat importanța documentării tradițiilor orale. Discursul s-a constituit într-o veritabilă lecție de viață despre perseverență și pasiune pentru cercetare.
„Noi am fost cei premiați!”
Prezent la evenimentul de la sediul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, poetul Ion Mureșan a avut o intervenție elogioasă, remarcând talentul narativ al lui Ion Taloș. „A fost o mare bucurie să îl ascultăm pe domnul Taloș. E un folclorist pur-sânge. Știe amănunte din folclorul german, din Santiago de Compostela, amănunte semnificative și amănunte exemplare. Dacă ne-ar spune o poveste acuma, o poveste din folclor, am asculta-o toți cu gura căscată. Cred că nu ne-am sătura de dânsul. Este un povestitor foarte, foarte bun. Vă mulțumesc că ați venit și ne-ați onorat”, a spus Ion Mureșan.
Ecouri de la evenimentul din 19 martie 2026 au apărut și pe rețelele sociale. De exemplu, Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei de cultură „Nord Literar” din Baia Mare, a prezentat conferința ca un moment de împărtășire și îmbogățire sufletească pentru toți participanții. „Zilele revistei «Caiete Silvane» au început azi (19 martie 2026 – n.r.), la sediul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, cu acordarea Premiului revistei etnologului Ion Taloș. Un eveniment din care n-am mai fi plecat, pentru bogăția de informații și de emoții. Mircea Popa și Viorel Mureșan au evocat personalitatea lui Ion Taloș, au adus pe tapet întâlnirile acestuia cu Lucian Blaga și Ion Mușlea. Discursul lui Ion Taloș a electrizat audiența prin sinceritate și căldură, prin felul în care a descris detalii și povești din copilăria și din adolescența sa, prin felul în care a construit tabloul lumii în care s-a format, a studiat și a scris. «Noi am fost cei premiați»! – a afirmat Irina Petraș, la finalul evenimentului. Am simțit cu toții acest lucru. Admirație, reverențe și felicitări echipei revistei «Caiete Silvane» și managerului Daniel Săuca pentru această zi care ne-a îmbogățit sufletește!”, a scris Dana Buzura-Gagniuc.




Scriitorii, față în față cu elevii din Zalău
A doua zi a manifestării culturale a debutat cu tradiționalele desanturi scriitoricești, organizate simultan, de la ora 11, în liceele din Zalău. Elevii și profesorii s-au putut bucura de întâlniri cu următorii scriitori: Marcel Lucaciu, Gheorghe Cormoș, Loredana Știrbu, Viorica Mureșan, Andrea Hedeș la Liceul Pedagogic „Gheorghe Șincai”; Daniel Săuca, Flavius Lucăcel, Viorel Mureșan, Nicolae Coande, Ana Andrei, Voichița Lung la Colegiul Național „Silvania”; Viorel Gheorghe Tăutan, Doina Ira-Tăutan, Ioan F. Pop, Gheorghe Glodeanu, Angela Maxim la Colegiul Tehnic „Alesandru Papiu Ilarian”; Ileana Petrean-Păușan, Olimpiu Nușfelean, Menuț Maximinian, Claudiu-Ionuț Boia și Ancuța Mărieș la Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul”.
De la ora 16, a avut loc manifestarea principală, în sala „Porolissum” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și a cuprins întâlnirea scriitorilor din județ și din țară, prezentări și lansări de carte și un recital poetic. Intermezzoul muzical a fost asigurat de elevii și profesorii Liceului de Artă „Ioan Sima”. Au interpretat: Luca Vlaicu – clarinet (profesor coordonator Emil Popovici) și profesorul corepetitor Teodor Cioban – pian și Alexia Vale, Alesia Lupoian, Mihai Tarța și profesorul Cristian Niculaș – cvartet de chitare.
Scriitori, cărți și prietenii
După discursul de deschidere al amfitrionului, cinci scriitori din țară au rostit scurte mesaje: Gheorghe Glodeanu (Satu Mare/Maramureș), Andrea Hedeș (Cluj), Menuț Maximinian (Bistrița-Năsăud), Loredana Știrbu (Satu Mare) și Nicolae Coande (Dolj), făcând observații despre starea culturii contemporane și rolul revistelor culturale și al creației literare în societatea actuală. „Am asistat de-a lungul anilor la nașterea revistei «Caiete Silvane». Am participat nu chiar în fiecare an, dar, de regulă, am fost prezent la aceste sărbători pentru că le-am considerat importante și am asistat, de fapt, nu numai la înființarea, ci și la creșterea acestei publicații, care, odată cu trecerea timpului, a reușit să coalizeze o serie de valori, valori certe nu numai în plan local, ci și în plan național. Sigur, în primul rând, pornind de la titlu, așa cum și «Nordul Literar», pe care l-am demarat la Baia Mare cu mulți ani în urmă, a dorit să strângă valorile locale, așa cum face și «Caiete Silvane», care între timp a devenit o adevărată instituție, publicând autori locali, dar publicând și valori certe ale literaturii naționale. O demonstrează și acest Premiu acordat lui Ion Taloș. (…) Revista are o personalitate proprie, rubrici proprii, oameni care, de fapt, țin aceste rubrici de foarte mult timp. Mă bucur că în oraș mai am și câțiva foști studenți care sunt profesori de limba și literatura română în localitate și odată cu această creștere valorică a publicației, în paralel există și o activitate editorială, care este absolut remarcabilă. Nu pot decât să îl felicit pe Daniel Săuca și pe colaboratorii săi pentru tot ceea ce face și sper să reușească să continue această muncă, pentru că vremurile în care trăim sunt destul de tulburi și, în ultimii ani, am constatat cu tristețe că o serie de reviste literare, unele foarte importante, și-au încetat activitatea”, a spus profesorul universitar doctor Gheorghe Glodeanu, membru fondator al revistelor „Nord Literar” din Baia Mare și „Poesis” din Satu Mare.
În continuare, Daniel Săuca a realizat o enumerare a volumelor apărute la Editura „Caiete Silvane”, de la precedenta ediție a Zilelor revistei „Caiete Silvane” până în prezent. Au urmat lansările volumului colectiv intitulat „Pe străzile iubirii” – o antologie cu poeme de dragoste apărută sub egida Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj – și ale cărților semnate de Viorel Mureșan și publicate la Editura „Caiete Silvane”: „Arca poeziei, 100 de poeți străini în selecția lui Viorel Mureșan”, ediția a III-a, revizuită și augmentată și volumul de cronici literare „Biblioteca turnantă”.
Apoi a luat cuvântul dramaturgul și artistul sălăjean Flavius Lucăcel, care a prezentat volumul semnat de Moshe B. Itzhaki, „Ultimul Blues”, tradus de Paul Farkas, apărut la „Editura pentru Artă și Literatură” din București și închinat regretatului romancier Radu Țuculescu. „Este o carte scrisă în memoria lui Radu Țuculescu, cu care mulți de aici am fost prieteni. Este un elogiu al prieteniei. E ceva foarte frumos. Aș vrea ca fiecare de aici să aibă un astfel de prieten care să scrie despre el o astfel de carte. Avem de învățat de aici. Să ne păstrăm prietenii, să ne iubim între noi, ceea ce Daniel Săuca cultivă și eu, de 15 ani, 16 ani de când lucrez cu el, nu lucrez doar pentru că sunt un profesionist. Lucrez pentru că suntem prieteni și țin mult la el și l-am sprijinit și în cele mai grele momente care au fost. Și-l voi sprijini întotdeauna, pentru că, în primul rând, este un om foarte cinstit și mie îmi place să lucrez cu oamenii cinstiți și profesioniști”, a spus Flavius Lucăcel. Artistul originar din Aluniș a vorbit și despre expoziția „Primăvara și alte anotimpuri”, deschisă în perioada 1-8 martie 2026, la Centrul de Cultură Urbană – Turnul Croitorilor din Cluj-Napoca. Inedita expoziție s-a bucurat de succes atât în presă, cât și la public. Filmulețul cu activitatea artistică a lui Flavius Lucăcel, prezentat în cadrul recentei expoziții, a fost proiectat pe tot parcursul manifestării dedicate publicației sălăjene.
Nicolae Coande a prezentat volumul de versuri „Noul Interzis”, apărut la „Casa de Editură Max Blecher” din Bistrița, în 2025, și o carte a cărei postfață a semnat-o: „«Sociologul» – o viață, un dosar, poveștile Cabanei”, publicată de dizidentul anticomunist și fostul deținut politic Ioan Paul Popescu, la Editura „Aius” din Craiova, în 2024.
Menuț Maximinian a prezentat proiectele Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, „Răsunetul Cultural” – suplimentul cultural al cotidianului „Răsunetul” din Bistrița și antologia „Povești de Paști”. Cel din urmă volum menționat, lansat în premieră la Zalău, face parte dintr-un proiect mai amplu, prin care Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud își propune să readucă în actualitate poveștile românești, spuse și prin glasul sau prin scrisul unor personalități bistrițene și nu numai. Menuț Maximinian a avut și cuvinte de laudă pentru Camelia Burghele, etnolog la Muzeul Județean de Istorie și Artă – Zalău: „Vreau să o felicit și pe Camelia Burghele, care face un lucru extraordinar pentru cercetarea noastră etnologică la nivel, să spun așa, academic”.
Al doilea scriitor bistrițean prezent la eveniment, Olimpiu Nușfelean, a prezentat noul său volum de eseuri, „Sfîrșitul salvat”, publicat la Editura „Galaxia Gutenberg” din Târgu Lăpuș, și cel mai recent număr din revista „Mișcarea literară”, care cuprinde un dosar dedicat teoreticianului, criticului și comparatistului clujean Liviu Petrescu.
Andrea Hedeș a citit un scurt poem din cea mai recentă carte a sa, apărută anul trecut la Editura „Neuma”, „Martie curge, aprilie visează. Acuarele. Flowing march, dreaming april. Aquarelles”.
Loredana Știrbu, coordonatoarea Cenaclului literar „Cronograf” și secretar de redacție la revista culturală sătmăreană omonimă, a prezentat volumul apărut la Editura „Limes” în anul 2024, „Bijutierul din Jaipur”, în care a reunit pasiunea pentru India și pentru povestirile fantastice.
„Rondul de primăvară al poeților”
La finalul manifestării a avut loc recitalul poetic „Rondul de primăvară”, la care au contribuit: Ioan F. Pop, Ioan-Vasile Bulgărean, Marcel Lucaciu, Ileana Petrean-Păușan, Angela Maxim, Viorica Mureșan, Anca Ioana Iacob-Gaidoș, Voichița Lung, Viorel Mureșan, Nicolae Coande, Ana Andrei, Viorel Gheorghe Tăutan, Doina Ira-Tăutan, Florica Pop, Gheorghe Cormoș, Loredana Știrbu, Andrea Hedeș, Menuț Maximinian, Olimpiu Nușfelean și Daniel Săuca.
Organizatorii
Filmările de la Zilele revistei „Caiete Silvane” – ediția a XVIII-a pot fi urmărite pe conturile de Facebook și YouTube ale Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și ale revistei „Caiete Silvane”.
A XVIII-a ediție a Zilelor revistei „Caiete Silvane” a fost organizată de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, revista și Editura „Caiete Silvane”, sub egida Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Consiliului Județean Sălaj și Primăriei Municipiului Zalău, cu sprijinul Editurii „Școala Ardeleană” din Cluj-Napoca, Instituției Prefectului – Județul Sălaj, Cenaclului literar „Silvania”, Reprezentanței Sălaj a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj, Asociației Jurnaliștilor din Sălaj, Asociației „Curierul Timpului”, Inspectoratului Școlar Județean Sălaj, Colegiului Național „Silvania” Zalău, Liceului Pedagogic „Gheorghe Șincai” Zalău, Colegiului Tehnic „Alesandru Papiu Ilarian” Zalău, Liceului Tehnologic „Mihai Viteazul” Zalău, Liceului de Artă „Ioan Sima” Zalău, Muzeului Județean de Istorie și Artă – Zalău, Bibliotecii Județene „Ioniță Scipione Bădescu” Sălaj, Direcției Județene pentru Cultură Sălaj, Arhivelor Naționale ale României – Serviciul Județean Sălaj și al firmei „Fort Silvan”.