Sociologul Vasile Dîncu și poetul Ion Mureșan au deschis seria lecturilor publice și conferințelor din 2026, organizate de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, în parteneriat cu Asociația „Curierul Timpului”. Amfitrionul manifestării din 13 februarie 2026 a fost Daniel Săuca, managerul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj.
În cadrul conferinței intitulate „Reziliență digitală. Cum supraviețuim în mediul digital”, Vasile Dîncu a abordat problematici de actualitate majoră: impactul mediului digital asupra adolescenților și necesitatea dezvoltării rezilienței digitale. Potrivit sociologului, „reziliența digitală înseamnă capacitatea de autocontrol atunci când funcționăm în mediul digital. (…) Nu înseamnă să te separi de telefoane sau să nu intri în zona digitală, ci pur și simplu să te controlezi”.
Profesorul universitar Vasile Dîncu a formulat trei teze principale despre sociologia internetului, rezultate în urma mai multor cercetări. În primul rând, a susținut că interdicția accesului copiilor la platforme digitale nu reprezintă o soluție eficientă. „Știți că se spune că o să interzicem copiilor să intre pe platformele sociale. Eu vin cu date științifice împotriva acestei idei, pentru că interdicția produce câteva efecte psihologice pe care unii dintre voi le-ați testat deja, pentru că ați avut interdicții din partea părinților. Interdicția rezolvă un lucru punctual: interzice accesul pentru un moment. Noi, când eram copii, găseam metode infinite, de o creativitate fantastică, pentru ca să păcălim interdicția. Așa încât, în plus, creează o rezistență la control. Din punct de vedere psihologic, această rezistență înseamnă niște mecanisme de respingere, prin care ajungem să iubim mai mult ceea ce este interzis și căutăm mereu argumente pentru asta”, a spus Vasile Dîncu. Apoi sociologul a susținut că „majoratul digital” nu este o chestiune de vârstă, ci de antrenament și autocontrol. A treia teză formulată de Vasile Dîncu a fost aceea că tehnologia (în special rețelele sociale care nu sunt simple spații de exprimare) nu este neutră, fiind proiectată pentru a genera recompensă variabilă și stimulare dopaminergică, ceea ce favorizează dependența. A oferit ca exemplu algoritmul platformei TikTok: „În cazul rețelelor sociale, în cazul digitalului, tehnologia nu este deloc neutră, fiind construită în așa fel încât să creeze adicție. (…) TikTok-ul, de exemplu, este construit în așa fel încât să nu poți să te oprești. Și faptul că nu te poți opri nu este o slăbiciune a noastră. Este pur și simplu pentru că a fost construit pe baza unor cercetări de neuroscience, încât să faci un fel de adicție”. Profesorul universitar a propus realizarea unor programe locale de evaluare a nivelului de dependență digitală, extinderea serviciilor de consiliere psihologică în școli, programe de detox digital gradual (dezintoxicare digitală) și intervenții bazate pe antrenament (gestionarea impulsului de conectare, a emoțiilor online și a timpului petrecut pe dispozitive), nu pe interdicție.
Conferința a fost urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri, la finalul căreia liceenii prezenți au primit din partea sociologului o broșură despre reziliența digitală și volumul „Politically incorrect”, publicat la Editura „Școala Ardeleană” din Cluj-Napoca.
Poetul Ion Mureșan, desemnat „Scriitorul Anului 2025” la Gala Națională a Uniunii Scriitorilor din România, a susținut un scurt recital de versuri. Mai întâi, a vorbit despre adicția sa pentru poezie și și-a făcut datoria de „funcționar al posterității”, recitând poezia „În dulcele stil clasic” de Nichita Stănescu. „Tuturor poeților le spun că, înainte de a spune din poezia lor, să spună o poezie dintr-un alt poet, unul dus, pentru că astfel poetul mort sau uitat trăiește un moment. Îi acordăm un moment de viață, de memorie, în plus și de poezie”, a precizat Ion Mureșan, după care a citit „Minunata plutire” și „Un om beat prin pădure”, poezii din creația proprie.
