Alexandra Preda, Lungul drum spre Israel: evreii Falasha

Călătoria mea din Israel m-a apropiat de o comunitate remarcabilă și enigmatică: evreii Falasha. În peisajul vibrant al țării, veșmintele lor și crucea tatuată pe fruntea unora spuneau povești atât de captivante prin însăși apariția lor, încât te îmbiau să le afli misterul. Călătoria înspre descoperirea istoriei lor a marcat ani de cercetare și nenumărate expediții în Etiopia, care au început cu misionarii europeni din secolul al XIX-lea. Printre primele mențiuni referitoare la evreii Falasha, una aparține exploratorului scoțian James Bruce, care vizitase acele locuri în 1760. Abia în 1867, vizita rabinului Joseph Halevy a confirmat pentru restul lumii existența de necontestat a acestei comunități discrete și misterioase.¹

Origini

Evreii Falasha cunoscuți ca și Beta Israel (în limba ebraică însemnând „Casa lui Israel”) sunt o comunitate unică și fascinantă prin însăși povestea ei. Cele mai vechi rădăcini le găsim tocmai pe pământ african, în Etiopia, unde au reușit să creeze și să mențină o istorie și tradiții atât de diferite față de restul comunităților evreiești din lume. Acest aspect se datorează, în mare parte, și unei relative izolări pe care a cunoscut-o comunitatea până în secolul al XX-lea. Cu privire la originea lor sursele susțin teorii atât de diferite, încât sporește și mai mult misterul din jurul lor.

O tradiție orală a comunității îi leagă de fiul reginei din Sheba și al regelui evreu, Solomon, sugerând că acesta a adus iudaismul în Etiopia. O altă teorie îi leagă de momentul distrugerii primului Templu din Ierusalim, când se presupune că numeroși evrei au ajuns să se refugieze în Etiopia. O altă ipoteză sugerează convertirea unor populații locale la iudaism, în Antichitate.²

Cert este că au evoluat foarte diferit față de restul comunităților locale, fapt care a atras numeroase suspiciuni și oprobriu în ceea ce privea tradițiile lor religioase, ajungând să fie persecutați atât de autoritățile religioase etiopiene cât și de cele laice.

În veacul al XVIII-lea, sub conducerea primului și a ultimului împărat al Etiopiei catolice, Susenyos³, evreii Falasha au trecut printr-o perioadă de convertiri forțate la creștinism, astfel că au împărtășit pentru un timp soarta evreilor europeni, având și ei parte de distrugerea sinagogilor și a cărților religioase. În pofida acestor persecuții și-au păstrat tradițiile, împărtășind elemente comune cu iudaismul rabinic, dar izolarea lor geografică și culturală a impus adoptarea unor tradiții unice.

Operațiunea Moise

Cel mai fascinant moment al apartenenței lor la statul Israel e modul incredibil prin care au ajuns acolo. Persecuțiile din Etiopia la care au fost supuși de-a lungul istoriei, nivelul extrem de scăzut de trai și dorința de reunire cu poporul evreu, au culminat cu două operațiuni speciale orchestrate de statul Israel: Operațiunea Moise din 1984 și Operațiunea Solomon din 1991.

Între noiembrie 1984 și ianuarie 1985 s-a desfășurat una dintre cele mai dramatice și incredibile misiuni de evacuare a evreilor etiopieni, din Sudan, unde trăiau în tabere de refugiați, înspre Israel. Pe fondul unei foamete cumplite și a tensiunilor politice interne, mii de evrei etiopieni au fugit înspre Sudan, în încercarea de a se apropia de Israel. Cum, în taberele de refugiați sudaneze condițiile erau inumane, Israelul a considerat necesar să acționeze cât mai repede pentru recuperarea lor.⁴

Astfel, excluzând varianta vreunei negocieri diplomatice din cauza apartenenței Sudanului la Liga Arabă, Israelul a trebuit să îi extragă treptat pe evreii Falasha din taberele de refugiați cu ajutorul Mossadului, al Guvernului Israelian, al Agenției Evreiești și a avut și sprijin CIA. Pentru a înlătura orice urmă de suspiciune a autorităților sudaneze, avioanele zburau dinspre Sudan înspre Europa, de unde refugiații erau transferați către alte zboruri spre Israel. În cadrul „Operațiunii Moise”, aproximativ 8.000 de evrei etiopieni au fost salvați și relocați în Israel.

Misiunea s-a încheiat brusc în anul 1985 când a fost deconspirată în presă și pentru a nu lăsa să se suspecteze vreo eventuală colaborare a Sudanului cu Israelul, lucrurile au fost tranșate foarte rapid de către autoritățile de la Khartoum. Prin urmare, evreii etiopieni aflați încă în taberele de refugiați au rămas captivi acolo, cunoscând o situație extrem de disperată, așteptând salvarea de oriunde. Filmul regizorului român Radu Mihăileanu, „Va, vis et deviens”, spunea povestea unui copil creștin etiopian care, printr-un concurs de împrejurări, ia locul unui copil evreu Falasha în încercarea de a părăsi viața cumplită din taberele de refugiați.⁵ O poveste incredibil de dramatică, care îi apropie pe oameni de dramele refugiaților. După „Operațiunea Moise”, autoritățile israeliene au căutat orice soluție posibilă să îi scoată de acolo. Ecoul tuturor eforturilor a culminat în anul 1991 cu o altă operațiune numită „Solomon”. În cadrul acesteia, 14.000 de evrei etiopieni au fost salvați în mai puțin de 40 de ore. Numele operațiunii nu este deloc întâmplător, ci e inspirat de celebrul rege biblic, făcând referire la una dintre legendele istorice care lega o populație din Etiopia de poporul evreu.

Operațiunea Solomon

Operațiunea Solomon a implicat un imens efort diplomatic și logistic. Pe parcursul a 36 de ore, un număr de 34 de avioane de transport israeliene și etiopiene, inclusiv avioane C-130 Hercules, care aparțineau Forțelor Aeriene Israeliene, au zburat din Addis Abeba, capitala Etiopiei, spre Israel, transportând aproximativ 14.000 de evrei etiopieni.⁶    

Succesul logistic al acestei operațiuni fiind asigurat, rămânea de gestionat cel mai greu proces dintre toate, cel al integrării în societatea israeliană. Evidentele diferențe culturale și bariera lingvistică constituiau reale provocări ce trebuiau depășite. Trecerea timpului a fost răbdătoare cu ei, dar și ei au dat dovadă de multă loialitate și voință, găsindu-i astăzi în diferite domenii, de la educație, sport, armată, până și în politică.

Deși aproximativ 170.000 de imigranți evrei etiopieni trăiesc astăzi în Israel, aproape 68.000 dintre ei fiind născuți acolo, comunitatea lor se luptă și în Israel cu dorința de acceptare completă, întâmpinând uneori obstacole din partea unor grupări ultraortodoxe, care privesc cu suspiciune iudaismul lor.⁷ Sunt pașnici și spun o poveste unică în acel peisaj divers, consumând în tăcere traumele prin care au trecut în lungul drum spre Israel. Cultura lor bogată și tradițiile lor vechi au îmbogățit mozaicul cultural al Israelului, prin forța identității lor unice, contribuind admirabil la bogăția diversității culturale din Israel.

Note:

1 https://catalog.archives.gov.il/en/chapter/israel-and-the-jews-of-ethiopia-1948-1973/, accesat în 20 mai 2024.

2 https://www.jewishvirtuallibrary.org/who-are-the-ethiopian-jews?utm_ content=cmp-true, accesat în 19 mai 2024.

3 https://mathewlyons.co.uk/2023/10/02/susenyos-the-first-and-last-emperor-of-catholic-ethiopia/, accesat în 20 mai 2024.

4 https://jmof.fiu.edu/exhibitions-events/exhibitions/operation-moses/, accesat în 25 mai 2024.

5 https://israeled.org/operation-moses-begins-to-bring-ethiopian-jews-to-israel/, accesat în 25 mai 2024.

6 https://www.jewishagency.org/operation-solomon/, accesat în 25 mai 2024.

7 https://www.enp.org.il/en/pages/Ethiopian_Israelis/, accesat în 25 mai 2024.