Nu știu ce m-a apucat cu întrebarea asta copilărească. Poate e de vină chiar dorul după copilăria care nu a fost să fie, cine știe… Probabil, nu e vorba de copilărie, ci de viitorul nostru,

„O sută și una de poezii” este o colecție a Editurii Academiei Române, în care au apărut, până scriem aceste rânduri, în jur de 110 (de) poeți. Sper că ați observat ezitarea noastră, marcată de

De curând am redescoperit o carte, Dans în lanțuri, de Hans Bergel, ce părea uitată, dar care merită a fi relecturată măcar pentru actualitatea ei. O carte tulburătoare, ca mai toate care au ca subiect

Cartea cu delfini. Convorbiri cu Ana Blandiana, Serenela Ghițeanu   Considerat specie jurnalistică, interviul a devenit, chiar camuflat în mai calda, mai prietenoasa „convorbire”, o modalitate de a accede la sertarele ființei și la cele

Arta de a scrie (ars scribendi) este un calvar fericit pentru acei (puțini) visători incurabili, care încă mai cred în zâne și în magia lor, mai ales atunci când evadează, halucinați, într-o lume ficțională, arhaică

Nu știu cum să procedez ca să vă pot determina să (re)vedeți bijuteria lui René Clément, Jeux interdits/Jocuri interzise din 1952, cu Brigitte Fossey și Georges Poujouly, după romanul lui François Boyer. Unde? Acum pe

Crăciunul, cu toată salba de sărbători din jurul lui, aduce, pe lângă ritualuri păstrate din moşi strămoşi, şi mese îmbelşugate care arată iscusimea femeilor din vatra satului într-ale gătitului, precum şi cinstea pe care o dau

Sunt scriitor serios, credeți-mă, nu degeaba am fost invitat la acest festival al prozei din orașul d-voastră. Cineva era curios să știe detalii despre arta mea poetică. E simplu, nu e mare filozofie. Personal, cred

Familia este, așa după cum spune o vorbă devenită folclor, „aceea care rămâne lângă tine când toată lumea pleacă”. Familia este un loc în care ne întoarcem mereu și găsim pace și împăcare. În lumea

Exponent al liricii religioase, Ioan Petraş scrie o poezie sub semnul Cuvântului ziditor, în care freamătă fiorul căutării lui Dumnezeu. Preotul-poet timişorean ne invită la o lectură de taină liturgică pe seama celor opt volume

După Gellu Naum, imaginea emblematică a cuptorului alchimic în care se cristalizează poezia este redescoperită și de Raul Constantinescu în volumul Athanor, publicat la Editura Limes în 2021. Apropierea poetului de științele oculte nu este

Atâtea secole de morală, de raţionalism, de iluminism, de liberalism, conduşi spre democratizare, după parcurgerea unor forme diverse de totalitarism, ne-am construit mecanisme de percepţie şi de racordare la coordonate prin intermediul unor lentile, ce

Cartea „vrăjitoarea ce a transformat lumea (…) este memoria gândirii umane.” N.A. Morozov   M-am întâlnit cu revista „Mărturii maramureșene” la o sărbătoare a Poeziei, într-un mic sat din comuna Poiana Blenchii, județul Sălaj, numit Gostila,

Între existență și necesitate   Literatura pentru copii a fost și este privită, în primul rând, ca o componentă importantă a literaturii naţionale, pentru faptul că ea cuprinde multitudinea de creaţii literare, respectând toate rigorile

Pecu   – Tren cursă de persoane 5442 intră în stație la linia 3. Vine din direcția est și va pleca peste un minut spre… – Care-i tromfu’, mă Pecuț? – Roșu, iștenu’ lui, uitucule,

Zilnic primim știri și imagini despre evenimente publice ori private la care participă foarte mulți oameni; piețele, stadioanele, mallurile, sălile de sport, barurile devin, în ciuda restricțiilor, e drept, mereu ajustate, locuri supraaglomerate; singura aglomerație

Cornel Oros s-a născut la 6 octombrie 1961, în satul Șeredeiu, județul Sălaj. Între anii 1968-1976 a urmat cursurile primare și generale la școala din sat. Între anii 1976-1980 a urmat parțial cursurile Liceului Agricol

Martie ’84 Mă înspăimânta, în fiecare iarnă, primul vers dintr-un colind de Crăciun, „Ce vedere minunată!… Și nu puneam la socoteală credința, cât falsa bucurie ce sta ascunsă întrânsul. Căci iernile mă îmbătau cu gânduri

În toamna anului 1921 și începutul anului 1922 În toamna anului 1921, dorind să arate, probabil, forţa Opoziţiei, care s-a retras din Parlament, cerând demisia guvernului Averescu, Iuliu Maniu și ceilalți colegi din conducerea Partidului

Urmare a raportului ministrului ad-interim al Afacerilor Străine, cancelar al Ordinelor, nr. 60.062, regele Ferdinand I a semnat la București, în 30 decembrie 1922, decretul nr. 5.809 (aflat la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor

– fragmente –   11 martie 1822 Cum ajunge omul să calce pe pământ francez, totul surâde mai prietenos. Oamenii sunt mai politicoși, mai inimoși. Tot ce fac le evidențiază vivacitatea. Sângele lor curge mai

În vremea aceea   Cerul era mai senin ca niciodată Și printre zăpezile viscolite de vânt Se țesea strălucirea genunii nerodite și reci Așteptând geneze ce se nasc din Cuvânt   Am văzut îngerii stând

Silvia Bodea Sălăjan În vremea asta (după poezia În vremea aceea)   Cerul este absolut imprevizibil, Acum e soare, acuma-i zăpadă și vânt, Toamna și-a risipit talanții* penibil, Și de aceea-i sărăcie în cer și

Corp străin   Tăcerea ta – un corp străin sub pleoapa înserării, poemele – aripi ce-ți înălțau necuvintele în lumi și mai de sus, iubirea era o scară de evacuare prin interior, clipele se dădeau

O mască   femeia de sub această mască s-a împăcat cu sine nu mai fuge nu se ascunde nu se mai rușinează de fața pe care o purta până ieri chiar dacă atunci când se

Uneori îmi cresc ramuri   pe o bucată de gând îmi sprijin mintea invadată de implanturi străine mă tot agăț de rădăcini cu puterea sângelui (năpădit totuși de niște globule ciudate)   simt frigul din

Trăire ipostatică   agresiv cântecul de leagăn al mamei a devenit parte din întunericul memoriei evocative o construcție logică despre primii pași ascunși de vinerea neagră la jumătatea chemării între lumina jertfei și dulceața ereziei

Viața după pergamente   Pe stradă măști doar pe o uliță uitată de timp doi vrăjitori și-au atins borurile pălăriilor și s-au scurs în pământ   Zânele de ceață ne arătau drumul de la un

(continuare din nr. 202/noiembrie 2021 al revistei Caiete Silvane)   „Vezi-ți de treabă! Petrecere frumoasă!” veni răspunsul de la una dintre mese. „Salut, Emil!” îi dă replica protagonistul scenei, identificându-l pe expeditorul urării. În acest